"Cred că avem un acord" privind Gaza, a declarat vineri preşedintele american Donald Trump, după ce le-a prezentat un nou plan de pace săptămâna aceasta mai multor lideri musulmani şi premierului israelian Benjamin Netanyahu. Și, pentru că discuțiile trebuie să se poarte și despre perioada post-război, BBC scrie că numele fostului premier britanic Tony Blair a fost vehiculat în discuții privind conducerea unei autorități de tranziție postbelică în Gaza, instituită ca parte a planului de pace prezentat de SUA.
Propunerea, care se spune că are sprijinul Casei Albe, ar presupune ca Blair să conducă o autoritate guvernamentală susținută de ONU și de țările din Golf, înainte de a li se ceda controlul palestinienilor.
Biroul său a declarat că Blair nu va sprijini nicio propunere care ar duce la strămutarea populației din Gaza.
Sir Tony Blair, care a condus Marea Britanie în războiul din Irak în 2003, a participat la discuții la nivel înalt cu SUA și alte părți despre viitorul Fâșiei Gaza.
În august, el a participat la o întâlnire la Casa Albă cu Trump pentru a discuta planurile pentru teritoriu, pe care trimisul SUA în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, le-a descris ca fiind „foarte cuprinzătoare” - deși nu s-au dezvăluit multe alte detalii despre întâlnire.
Conform unor informații publicate în The Economist și în mass-media israeliene, planurile ar putea prevedea ca Blair să conducă un organism numit Autoritatea Internațională de Tranziție din Gaza (Gita). Acesta ar solicita un mandat al ONU pentru a fi „autoritatea politică și juridică supremă” a Fâșiei Gaza timp de cinci ani.
Planul ar urma modelul administrațiilor internaționale care au supravegheat tranziția Timorului de Est și a Kosovo către statutul de stat. Inițial, ar avea sediul în Egipt, lângă granița sudică a Fâșiei Gaza, înainte de a intra în Gaza odată ce Fâșia va fi stabilă, alături de o forță multinațională.
În calitate de prim-ministru, Blair a luat decizia de a angaja forțele britanice în războiul din Irak din 2003, care a fost puternic criticat în ancheta oficială privind conflictul, care a constatat că el a acționat pe baza unor informații eronate, fără certitudinea existenței armelor de distrugere în masă în această țară.
După ce a părăsit funcția în 2007, Blair a ocupat funcția de trimis special pentru Orientul Mijlociu al Cvartetului puterilor internaționale (SUA, UE, Rusia și ONU). El s-a concentrat pe dezvoltarea economică a Palestinei și pe crearea condițiilor pentru o soluție cu două state.
Rapoartele privind discuțiile despre implicarea sa într-o autoritate de tranziție pentru Gaza vin după ce președintele palestinian Mahmoud Abbas a declarat joi că este gata să colaboreze cu Trump și alți lideri mondiali pentru a pune în aplicare un plan de pace cu două state.
Abbas a subliniat că respinge un viitor rol de guvernare al Hamas în Gaza și a cerut dezarmarea acestuia.
Pe parcursul conflictului, mai multe părți au prezentat diverse propuneri pentru viitorul Fâșiei Gaza.
În februarie, Donald Trump a lansat planuri – care par să fi fost abandonate între timp – pentru ca SUA să preia „o poziție de proprietate pe termen lung” asupra fâșiei, afirmând că aceasta ar putea deveni „Riviera Orientului Mijlociu”.
Ideea ar fi implicat strămutarea forțată a palestinienilor din teritoriu și ar fi constituit o încălcare a dreptului internațional. SUA și Israelul au afirmat că ar fi vorba de o emigrare „voluntară”.
În martie, SUA și Israelul au respins un plan arab pentru reconstrucția postbelică a Fâșiei Gaza, care ar fi permis celor 2,1 milioane de palestinieni care locuiesc acolo să rămână pe loc. Autoritatea Palestiniană și Hamas au salutat planul arab, care prevedea ca Gaza să fie guvernată temporar de un comitet de experți independenți și ca forțe internaționale de menținere a păcii să fie dislocate acolo.
În iulie, o conferință internațională condusă de Franța și Arabia Saudită la New York a propus un „comitet administrativ de tranziție” pentru Gaza, care ar funcționa „sub egida Autorității Palestiniene”. Nici SUA, nici Israelul nu au participat. Așa-numita Declarație de la New York a fost susținută de majoritatea Adunării Generale a ONU într-o rezoluție adoptată la începutul acestei luni.
La începutul acestei săptămâni, Marea Britanie a recunoscut oficial Statul Palestina, alături de Franța, Canada, Australia și alte câteva țări.
În discursul său, Abbas le-a mulțumit pentru acest gest, inclusiv Danemarcei, deși această țară nu a recunoscut încă Palestina. Danemarca a declarat că va face acest lucru numai dacă vor fi îndeplinite anumite condiții.
Marea Britanie și alte țări au reiterat apelurile pentru o soluție cu două state, care ar prevedea crearea unei Palestine independente în Cisiordania și Fâșia Gaza, cu Ierusalimul de Est drept capitală, alături de Israel.
Israelul și SUA au criticat această mișcare, considerând-o o „recompensă pentru Hamas”.
Armata israeliană a lansat o campanie în Gaza ca răspuns la atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului la 7 octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și alte 251 au fost luate ostatice.