Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, Emil Boc, a vorbit luni despre importanţa reorganizării administrativ-teritoriale a ţării, menţionând că România nu mai poate funcţiona cu peste 3.000 de UAT-uri, în condiţiile în care aproape o treime dintre acestea nu au capacitatea să îşi asigure din venituri proprii resursele necesare. Boc a explicat că există situații excepționale, în locuri izolate din țară, la munte, unde este necesar să funcționeze o comună, chiar dacă sunt doar 500 de locuitori, însă, în linii mari, România, nu se poate dezvolta în UE cu o lege a organizării administrativ-teritorile din vremea lui Ceaușescu, pentru că se sufoca administrativ, iar risipa de astăzi este de netolerat. Potrivit acestuia, reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să devină prioritatea politică majoră în 2024 şi anii următori."În privinţa provocărilor, de departe, pentru noi cea mai importantă prioritate este şi rămâne reorganizarea administrativ-teritorială a ţării. Nu e locul şi nici momentul să ne întrebăm de nu s-a făcut. Cu toţii avem 'o contribuţie' la faptul că nu s-a făcut până în acest moment. Dar, ea trebuie să devină prioritatea politică majoră a anului politic 2024 şi a anilor următori. De ce? Pentru că România se sufocă administrativ sub ochii noştri. România nu mai poate funcţiona cu peste 3.000 de unităţi administrativ teritoriale, iar o bună parte dintre ele - aproape o treime - să nu aibă capacitatea să îşi asigure din veniturile proprii cele necesare existenţei de zi cu zi. Avem zone urbane nefuncţionale, avem zone metropolitane nefuncţionale. Ştim că avem o boală, dar nu facem nimic", a transmis Emil Boc, la Summitul Autorităţilor Publice Locale.El a subliniat că reforma nu trebuie realizată "contabiliceşte" şi este necesară o analiză "funcţională" a situaţiei."Dacă trebuie să funcţioneze o comună într-un loc izolat de munte, cu 500 de locuitori, să funcţioneze, pentru că şi acolo avem nevoie de servicii publice de calitate. Dar, risipa pe care o avem astăzi este de netolerat. (...) Polonia este cel mai bun exemplu. România nu mai poate trăi în Uniunea Europeană cu legea organizării administrativ-teritoriale de pe vremea lui Ceauşescu, din 1968", a evidenţiat primarul de Cluj-Napoca.Boc a pus accent pe importanţa descentralizării şi a subsidiarităţii, arătând că de la Bucureşti se pot stabili politici publice majore, dar nu se poate face, în acelaşi timp, şi micro-management."Din nefericire, avem o grămadă de situaţii, încă, în această ţară, când se doreşte ca de la Bucureşti să se dea şi viziunea generală prin legi şi strategii, dar şi să se aprobe ultimul contract, să se ia ultima decizie, care e de competenţa unui primar de comună sau de oraş. (...) Ajungi la paralizie administrativă, când cel de la centru vrea să fie şi legiuitor, şi să controleze, şi să implementeze. În toată lumea civilizată centrul îşi păstrează atribuţiile de legiferare, care sunt fundamentale pentru întreaga ţară, atribuţiile de control, care să fie unitare, iar atribuţiile de implementare trebuie să fie la nivel local", a explicat edilul Clujului.Totodată, Emil Boc a pledat pentru debirocratizare şi flexibilizare în ceea ce priveşte implementarea fondurilor europene."Este regula europeană «one in, one out». Când am stabilit că mai punem o regulă, în primul rând eliminăm una veche. Nu mai punem nicio birocraţie în plus. (...) Nicio reglementare în plus faţă de ceea ce ne cere UE. Din nefericire, cu toţii avem această meteahnă că, dacă mai vine un regulament, să mai punem noi vreo cinci condiţii. Astea îngreunează definitiv absorbţia fondurilor europene. Dacă UE a stabilit un cadru general pentru toată Europa, haideţi să stăm şi noi în acel cadru, să nu fim mai catolici decât Papa", a transmis el.
