Specialiștii explică faptul că prețurile carburanților au un decalaj de câteva săptămâni față de evoluțiile pieței petroliere, din cauza lanțului logistic care include achiziția țițeiului, rafinarea, transportul și distribuția.

„Prețurile de la pompă reflectă costurile din trecut, nu evoluțiile din ultimele zile. Dacă petrolul s-a ieftinit astăzi, efectul nu poate fi văzut imediat în benzinării pentru că motorina care se vinde acum a fost deja produsă sau importată la prețuri stabilite anterior”, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele AEI, într-o analiză transmisă joi.

Potrivit analizei, motorina vândută în prezent în România provine în mare parte din produse importate cu aproximativ două săptămâni în urmă.

De exemplu, la 24 februarie, cotația motorinei pe piața europeană de referință ARA (Amsterdam-Rotterdam-Antwerp) era de aproximativ 739 de dolari pe tonă, iar țițeiul Brent se tranzacționa în jurul valorii de 67,95 dolari pe baril.

Introduse într-un model de calcul care include accizele, TVA-ul, costurile logistice și marja comercială, aceste valori conduc la o estimare de aproximativ 8,81 lei pe litru pentru motorină la data de 12 martie 2026, nivel care se regăsește în prezent în benzinării, cu mici variații regionale.

Chisăliță spune că paradoxul perceput de șoferi, scumpiri rapide când petrolul crește și ieftiniri întârziate când acesta scade, este explicat tocmai de acest mecanism de întârziere al pieței: „Piața carburanților funcționează cu inerție. Exact această inerție creează tensiuni în percepția publică, pentru că ieftinirile ajung mai târziu la pompă”.

Dacă se aplică aceeași logică de transmitere a prețurilor din lanțul petrolier, cotațiile mai ridicate ale petrolului și motorinei din ultimele săptămâni nu s-au reflectat încă integral în prețurile finale din România.

În aceste condiții, motorina ar putea urca teoretic până în jurul valorii de 9,78 lei pe litru în următoarele aproximativ două săptămâni, în lipsa unor intervenții sau înțelegeri între stat și companii.

Un astfel de nivel ar însemna o creștere de peste un leu față de estimările actuale și ar apropia piața de pragul psihologic de 10 lei pe litru.

Analistul economic Adrian Negrescu spune că estimările AEI sunt legate și de evoluția cererii din ultimele săptămâni.

„În ultimele două săptămâni am consumat de aproximativ patru ori mai mult carburant decât în mod normal. Din panică sau din alte motive, companiile și-au făcut stocuri, iar importurile au crescut. Toate aceste importuri se văd în piață din perspectiva prețurilor într-un orizont de două-trei săptămâni”, a declarat acesta pentru Digi24.ro.

Potrivit acestuia, săptămâna viitoare ar putea fi decisivă pentru evoluția prețurilor, iar majoritatea sortimentelor de carburant ar putea depăși 9 lei pe litru.

Creșterea prețurilor la carburant ar putea avea efecte rapide asupra întregii economii: „Acest lucru va declanșa scumpiri în lanț pe toate sectoarele de activitate. Mi-e teamă că următoarele trei luni, aprilie, mai și iunie, ar putea aduce o inflație de peste 10%, una record la nivel european”, a avertizat Negrescu.

Acesta subliniază că transportul rutier, de care depind majoritatea lanțurilor de aprovizionare, este extrem de vulnerabil la astfel de scumpiri.

Peste 97% dintre firmele de transport din România sunt slab capitalizate, ceea ce înseamnă că nu au suficiente rezerve financiare pentru a absorbi creșterile de costuri.

„În aceste condiții, companiile transferă aproape instantaneu costurile cu carburantul în prețul serviciilor. Nu este exclus ca în următoarele șase luni să vedem și falimente în lanț în industria transporturilor, mai ales în cazul firmelor mici”, a explicat analistul pentru redacția Digi24.ro.

Citește și: Motorină mai ieftină pentru fermieri. Ministrul Agriculturii: Ar putea costa între 4 și 4,5 lei pe litru

Întrebat ce ar putea face statul pentru a tempera impactul scumpirilor, Adrian Negrescu spune că spațiul de manevră fiscală este limitat, iar o reducere a accizelor ar avea un efect redus asupra prețurilor finale.

„Cred că soluția este să deblocăm o parte din rezervele de petrol și să intervenim punctual în agricultură și transportul rutier de marfă, prin vouchere sau alte forme de sprijin. Nu putem salva pe toată lumea”, a spus Negrescu.

La rândul său, analistul economic Dragoș Cabat spune că evoluția prețurilor depinde în mare măsură de contextul geopolitic, în special de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.

„Depinde foarte mult dacă va continua războiul din Iran sau nu și dacă statul va interveni. Statul poate reduce temporar acciza sau o poate ajusta cât timp prețul petrolului este peste un anumit prag, astfel încât prețul la benzină și motorină să rămână sub anumite niveluri”, a declarat acesta pentru Digi24.ro.

Potrivit analistului, aproape 60% din prețul final al carburantului este format din taxe, în special accize și TVA.

„Din prețul final, undeva la 56-57% reprezintă acciza și TVA. De aceea statul poate interveni asupra accizei. Dacă acciza scade, scade și TVA-ul aplicat acesteia, iar prețul final la pompă poate fi temperat”, a explicat Cabat.

Claudiu Cazacu, specialist în piețe internaționale, spune că riscul unor noi scumpiri este în creștere, în special dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se vor prelungi.

„Motorina este o piață mai tensionată decât benzina în Europa și în România, astfel că riscul de accelerare a prețului este mai pronunțat. Eliberarea unor cantități din rezervele țărilor membre ale Agenției Internaționale pentru Energie a temperat perioada de volatilitate extremă, însă pentru o stabilizare durabilă este esențială reluarea traficului prin strâmtoarea Ormuz”, a explicat acesta pentru Digi24.ro. 

Potrivit analistului, viteza cu care prețurile de la pompă se ajustează depinde de costurile de aprovizionare, de logistică și de dinamica pieței, factori asupra cărora vizibilitatea principală o au producătorii, rafinăriile și distribuitorii.

În timp însă, prețurile tind să urmeze evoluțiile piețelor internaționale. Deși taxele reprezintă peste jumătate din prețul final al carburantului, mișcările petrolului rămân principala sursă de volatilitate, alături de factori regionali care pot limita oferta de motorină.

Cazacu mai arată că o eventuală revenire a petrolului Brent spre nivelurile de dinaintea conflictului, în jur de 70 de dolari pe baril, ar putea aduce ajustări rapide ale prețurilor, chiar în câteva zile.

Totuși, evoluția depinde și de aprovizionarea rafinăriilor din regiune, de repornirea completă a unor unități precum Petromidia și Petrotel, dar și de cererea sezonieră ridicată pentru motorină, în special în agricultură.

În opinia sa, pentru economie și consumatori va conta mai ales durata perioadei de prețuri ridicate: „Diferența este majoră între câteva zile de scumpiri și luni întregi în care carburanții rămân la niveluri foarte înalte”.

Dacă motorina se va apropia de pragul de 10 lei pe litru, efectele se vor vedea rapid în economie, spune analistul economic Dragoș Cabat. „Costurile de transport vor crește, iar impactul asupra inflației ar putea fi de aproximativ 0,5 puncte procentuale. În funcție de intensitatea șocului, inflația ar putea urca spre 10-10,5%, iar într-un scenariu de panică chiar spre 12%”, a estimat acesta.

Analistul mai spune că actualele scumpiri sunt amplificate și de comportamentul de panică al unor consumatori sau companii, care încearcă să își facă stocuri de carburant: „Există și un efect psihologic. Oamenii cumpără mai mult decât au nevoie, din teama că prețurile vor continua să crească. Pe termen lung însă, astfel de reacții se temperează”.

La rândul său, analistul economic Adrian Negrescu a avertizat că evoluțiile de pe piețele internaționale ar putea accentua presiunile economice: „Ne așteaptă un adevărat tsunami economic generat de creșterea prețurilor la carburanți și la gaze naturale”.

Potrivit specialiștilor, dacă tendința descendentă a petrolului se menține, ieftinirile ar putea ajunge și în prețurile de la pompă, însă abia peste câteva săptămâni, din cauza decalajului din lanțul petrolier.