Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV) Buzău a trimis spre omologare un soi de busuioc special, care buchetează natural, denumit "Miron", după numele lui Miron Cristea, primul patriarh al creştinismului ortodox românesc, în contextul Centenarului Patriarhiei Române, relatează Agerpres.Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2025 să fie dedicat Centenarului Patriarhiei Române şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul XX. Decizia vine în contextul în care, în 2025, Biserica Ortodoxă Română împlineşte 100 de ani de la înfiinţarea patriarhiei şi 140 de ani de la dobândirea autocefaliei. Hotărârea de înfiinţare a Patriarhiei Române a fost luată de Sfântul Sinod în data de 4 februarie 1925, iniţiativă exprimată concret imediat după Marea Unire din 1918.Cu ocazia Centenarului, reprezentanţii BRGV Buzău au trimis spre omologare un soi de busuioc cultic, în semn de preţuire faţă biserică."Se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea Patriarhiei, un moment istoric pentru ţara noastră. Sunt multe activităţi în eparhii, în întreaga ţară, care evocă Centenarul. Noi, la Bancă, aşteptăm certificatul de omologare şi brevetare a unui nou soi de busuioc numit 'Miron', după primul patriarh al Bisericii noastre, Miron Cristea. Ne-am gândit ca un soi de busuioc, folosit în cultul bisericii, să-i poarte numele. Este un soi special, gândit să-l dăm cultului nostru bisericesc, la diverse slujbe, la sfinţire, o putem numi floarea bisericii. Sunt multe soiuri, cu aromă de trandafir, cuişoare, lămâie, mentolat, acest soi însă are caracteristici distincte. Pe lângă parfumul său specific de busuioc tradiţional românesc, el buchetează în mod natural. După cum ştiţi, preoţii folosesc acel buchet, numit popular sfeştoc. Cei care îl pregătesc, se chinuiesc puţin pentru că trebuie adune mai multe inflorescenţe, crenguţe de busuioc, să le grupeze şi să facă acest buchet. Acest soi buchetează natural, face un buchet natural, are nişte alveole specializate, dinţate şi atunci când este folosit la aghiasmă produce o pudră fină, nu stropi mari. Sperăm ca acest nume să fie acceptat şi să punem la dispoziţie Patriarhiei cantităţi de seminţe suficiente pentru a fi transferate către mănăstiri, unde au posibilitatea să-l multiplice şi folosească", a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.În portofoliul BRGV se regăsesc peste 100 de soiuri de busuioc, specii româneşti, dar şi din colecţii internaţionale conservate pentru diversitatea şi beneficiile lor."În România, busuiocul este folosit ca o plantă sacră, dar poate fi apreciată din punct de vedere medical, în diverse preparate, este apreciat pentru ceaiuri, dar avem şi busuioc cu frunza mare ce poate fi folosit în diverse preparate culinare. Este un odorizant natural, în trecut era cultivat în ghivece, în jardiniere, casele aveau la geam busuiocul de ghiveci care parfuma, fiind şi un purificator al aerului din încăpere. Ceea ce este interesant, monahii din Munţii Buzăului iubeau foarte mult grădinăritul, iar dacă noi avem astăzi la Bancă anumite seminţe, se datorează priceperii lor. Multe din seminţele de aici au fost culese în timp din zona aceasta a mănăstirilor", a precizat cercetătorul.Pe lângă activitatea îndelungată, cu aproximativ 40 de ani de experienţă în ameliorarea şi genetica plantelor de cultură, Costel Vînătoru îmbracă haina de preot în fiecare duminică şi slujeşte alături de alţi părinţi la Biserica "Sfântul Spiridon" din municipiul Buzău. Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea patriarhiei, în calitatea sa de slujitor al lui Dumnezeu atrage atenţia că Buzăul este strâns legat de creştinism şi moştenirea pe care România o are de la sfinţii neamului."Buzăul are o legătură strânsă cu Patriarhia Română pentru că aici, la Buzău, vorbim de primele mărturii care atestă prezenţa creştinismului pe teritoriul României, peşterile rupestre, care încă mai au multe de spus, dar, cel mai important, martirizarea Sfântului Sava în apa Buzăului la 372, martirizat pentru credinţă. Avem scrisoarea Sfântului Vasile cel Mare către preotul locului care cere rămăşiţele pământeşti ale Sfântului Mucenic Sava, numit Gotul pentru că, în perioada aceea, eram sub dominaţia goţilor, el fiind însă un localnic de aici. Mai târziu avem înfiinţarea Episcopiei Buzăului. Sunt documente clare că Episcopia a fost vatră puternică, să ne gândim la sihăstriile din Munţii Buzăului, la Sfântul Cuvios Vasile de la Mănăstirea Poiana Mărului care transformase Munţii Buzăului în Athosul românesc. Călugării din Sfântul Munte veneau aici să-l cunoască pe Cuviosul Vasile şi învăţătura lui", subliniază Costel Vînătoru.La data de 4 februarie 1925 a fost adoptat Actul de înfiinţare a Patriarhatului ortodox român. Hotărârea de înfiinţare a Patriarhiei a fost adoptată apoi de Senat, la 12 februarie, şi de Camera Deputaţilor, la 17 februarie, iar la 23 februarie s-a promulgat Legea pentru ridicarea scaunului arhiepiscopal şi mitropolitan al Ungrovlahiei, ca primat al României, la rangul de scaun patriarhal.Mitropolitul primat Miron Cristea a devenit astfel primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
