Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a subliniat joi, pentru Agerpres, că războiul declanşat de Rusia este „un veritabil ecocid” şi că efectele acestuia nu se opresc la graniţa cu România.

Ministrul Mediului a participat, joi, la Tulcea, la o dezbatere pe tema Planului de management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), document aflat în procedura de transparenţă decizională pe site-ul instituţiei, în timpul reuniunii, unii participanţi amintind inclusiv de efectele războiului din Ucraina asupra populaţiei din Deltă.

„Am fost în Ucraina de două ori de când a început războiul şi am văzut cu ochii mei pagubele de mediu produse de război. Acolo, se discută despre un veritabil ecocid şi le dau în totalitate dreptate. Or mediul distrus de război în Ucraina nu se îmbunătăţeşte odată ce trece de graniţa românească. Speranţa mea este că agresiunea Rusiei va înceta cât mai curând, pentru că cu cât se va întâmpla mai repede, cu atât vom reuşi şi noi să nu mai avem aceleaşi probleme, indiferent dacă discutăm despre mediu, despre cereale, dronele care ajung uneori şi în România sau despre orice alte lucruri care ne afectează în mod direct”, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Mircea Fechet.

Dezbaterea pe tema Planului de management al RBDD şi a Regulamentului Rezervaţie a reunit autorităţi publice locale, investitori privaţi în domeniul turismului, asociaţii de pescari şi de producători de peşte, reprezentanţi ai unor organizaţii care protejează drepturile animalelor, crescători de animale, problemele ridicate de aceştia fiind în special din domeniul socio-economic, în condiţiile în care pentru protejarea mediului şi prevenirea apariţiei unor probleme de sănătate publică sunt impuse restricţii privind dezvoltarea unor activităţi.

„Pentru noi, foarte important este ca Planul de management să aducă puţină lumină în ceea ce înseamnă dezvoltarea Deltei în viitorii zece ani. (...) Pentru noi, ca pescari, important este ca apa să fie curată, fiindcă de ea e legată întreaga viaţă a Deltei. Ce am văzut în ultimii 50 de ani a fost o degradare lentă a Deltei. Dacă nu facem ceva, peste 10 ani, la următorul Plan de management, vom discuta despre dezvoltarea culturilor agricole pe lacurile din Deltă. Colmatarea nu ţine cont de planurile de management, de nimic”, a declarat în timpul dezbaterii preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD), Dan Verbina, care a solicitat decolmatarea lacurilor şi a canalelor din rezervaţie.

Unii participanţi la dezbatere au amintit costurile uriaşe pe care le presupune menţinerea unei investiţii în turism, într-o zonă înconjurată de ape, în condiţiile în care trebuie să respecte toate obligaţiile impuse de legislaţia în vigoare, alţii au reclamat birocraţia excesivă, incoerenţa legislativă sau lipsa infrastructurii.

„Delta Dunării are nevoie de o atenţie separată în ceea ce priveşte finanţarea anumitor proiecte, în ceea ce priveşte anumite tipuri de investiţii pretabile sau necesare pentru această zonă, motiv pentru care voi propune colegilor mei din Administraţia Fondului pentru Mediu ca în viitor să avem programe dedicate pentru finanţarea unor investiţii, fie că discutăm despre platforme pentru gunoi de grajd, ele vor reduce impactul asupra mediului, fie că discutăm despre investiţii în alimentarea localităţilor cu apă potabilă sau în legătură cu canalizarea, fie că discutăm despre modul în care gestionăm terenurile agricole din Delta Dunării”, a afirmat, în timpul conferinţei de presă care a urmat dezbaterii, ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Dezbaterea de la Tulcea, organizată de Ministerul Mediului şi Administraţia RBDD, este urmată de alte evenimente similare care vor avea loc în satele Sfântu Gheorghe şi Mila 23, din Deltă.

Delta Dunării, declarată Rezervaţie a Biosferei în anul 1990, are o suprafaţă totală de 4.178 kilometri pătraţi, 82% din aceasta regăsindu-se pe teritoriul României, iar restul, pe cel al Ucrainei. Zonă umedă de importanţă internaţională, Delta Dunării este inclusă în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural al UNESCO, numără circa 10.000 de specii, fiind renumită pentru fauna ornitologică. Comunităţile locale din Delta Dunării se caracterizează prin diversitate etnică, principalele ocupaţii ale persoanelor din localităţile înconjurate de ape fiind pescuitul, turismul şi creşterea animalelor.