Premiul Saharov pentru libertatea de gândire a fost acordat în 2025 jurnaliştilor Andrzej Poczobut şi Mzia Amaghlobeli, închişi în Belarus, respectiv Georgia, a anunţat, miercuri, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

 „Amândoi sunt jurnalişti aflaţi în prezent în închisoare (...) doar pentru că şi-au făcut meseria şi au denunţat nedreptatea”, a declarat ea în plenul Parlamentului European.

Curajul acestor jurnalişti de a denunţa nedreptatea, chiar şi în spatele gratiilor, reprezintă un simbol puternic al libertăţii şi democraţiei, a subliniat Roberta Metsola.

Mzia Amaghlobeli, jurnalistă georgiană devenită simbolul luptei pentru libertatea presei în ţara din Caucaz, a fost condamnată în august la doi ani de închisoare pentru că, potrivit acuzării, ar fi pălmuit un poliţist în timpul unei manifestaţii din 12 ianuarie în oraşul Batumi, de la Marea Neagră. În vârstă de 50 de ani, cofondatoare a două instituţii media independente, voci critice rare într-un peisaj media polarizat, ea este specializată în anchete despre risipa de bani publici şi abuzurile de putere. Pentru a protesta faţă de detenţie, ea a ţinut o grevă a foamei timp de patruzeci de zile, înainte de a o întrerupe pentru a-şi păstra sănătatea.

Reporteri fără Frontiere, care cere eliberarea ei, a considerat că pedeapsa ei este un simbol pentru „derapajul autoritar” care are loc în Georgia de la preluarea puterii de către partidul Visul Georgian.

Amnesty International a denunţat un proces „marcat de încălcări procedurale şi parţialitate” şi a acuzat poliţia georgiană că a supus-o pe Mzia Amaghlobeli la violenţă fizică şi verbală.

Ea a fost, de asemenea, nominalizată anul acesta pentru premiul pentru drepturile omului Václav Havel, acordat luni de Consiliul Europei, o altă instituţie europeană. Premiul a fost câştigat de jurnalistul ucrainean Maksim Butkevici, eliberat anul trecut după ce a fost capturat de forţele ruse.

Al doilea laureat Saharov 2025, Andrzej Poczobut, jurnalist polonezo-belarus în vârstă de 52 de ani, este membru al minorităţii poloneze din Belarus. În februarie 2023, el a fost condamnat la opt ani de închisoare în această fostă republică sovietică, ceea ce opoziţia a considerat a fi o „răzbunare personală” a autocratului aflat la putere, Aleksandr Lukaşenko, aliatul lui Vladimir Putin. Guvernul lui Lukaşenko conduce o represiune totală împotriva vocilor critice, în special de la mişcarea de protest fără precedent din 2020 când a fost contestată realegerea lui.

Andrzej Poczobut, pe atunci corespondent la Minsk al publicaţiei poloneze Gazeta Wyborcza şi militant pentru drepturile minorităţii poloneze, a fost arestat la începutul anului 2021, în plină campanie de represiune împotriva presei acuzate de critici la adresa puterii.

În cadrul procesului său cu uşile închise, care a avut loc doi ani mai târziu la tribunalul regional din Grodno (vest), el a fost găsit vinovat de „apeluri publice la acţiuni care vizează să prejudicieze securitatea naţională” şi de „incitare la ură”. I s-a reproşat în special că a cerut sancţiuni internaţionale împotriva Belarusului.

Acordarea premiului celor doi jurnalişti „transmite un mesaj puternic tuturor deţinuţilor politici: nu sunteţi singuri şi jurnalismul nu este o crimă”, a declarat în faţa eurodeputaţilor opozanta belarusă Svetlana Tihanovskaia, imediat după anunţarea laureaţilor. „Nu renunţaţi, continuaţi să luptaţi indiferent ce se întâmplă!”, a îndemnat ea.

„Suntem foarte bucuroşi că lumea, Parlamentul European, Uniunea Europeană nu l-au uitat pe Andrzej Poczobut”, a declarat pentru AFP Roman Imielski, redactor-şef la Gazeta Wyborcza. „Sper că acordarea acestui premiu va marca o nouă deschidere, că Andrzej Poczobut îşi va recăpăta libertatea”, a adăugat el.

Câştigătorii premiului ar trebui să primească premiul în hemiciclul de la Strasbourg pe 16 decembrie, dar pentru asta ar trebui să fie eliberaţi.

Anul trecut, premiul acordat de Parlamentul European în memoria disidentului sovietic Andrei Saharov a fost acordat opozanţilor venezueleni Edmundo Gonzalez Urrutia şi Maria Corina Machado, aceasta din urmă fiind recent distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace 2025.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, numit după fizicianul și disidentul politic sovietic Andrei Saharov, este cea mai înaltă distincție a UE în domeniul drepturilor omului.

Din 1988, Parlamentul European acordă anual acest premiu persoanelor, grupurilor sau organizațiilor care au adus o contribuție remarcabilă la apărarea drepturilor omului, a libertății de exprimare și a valorilor democratice.

Mai mulți câștigători ai Premiului Saharov au primit ulterior Premiul Nobel pentru Pace. Cel mai recent exemplu este câștigătoarea Premiului Saharov din 2024, María Corina Machado din Venezuela, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2025. Alte exemple îi includ pe Nelson Mandela, Malala Yousafzai, Denis Mukwege, Nadia Murad, Ales Bialiatski și Oleksandra Matviichuk.