Ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto, a afirmat miercuri că, în ultimele zile au sosit, din nou, ştiri din ce în ce mai îngrijorătoare cu privire la securitatea Europei, atât pentru prezent, cât şi pentru viitor. Într-o postare pe Facebook, Szijjarto avertizează că „urmează nişte zile importante şi decisive”, referindu-se la Consiliul miniştrilor de Externe din UE, dar şi la alegerile din weekend din două landuri germane, relatează MTI.

Temele care preocupă diplomaţia maghiară sunt cu precădere războiul din Ucraina şi migraţia. Potrivit lui Peter Szijjarto, „nu numai Germania, ci întreg continentul a fost şocat de cele întâmplate la Solingen”, unde trei persoane au fost ucise şi mai multe rănite la un festival, fiind înjunghiate de un sirian suspectat că ar avea legături cu Statul Islamic.

„Dacă este să privim evenimentele din ultimele luni, din păcate nu vorbim de un fenomen izolat”, adaugă Peter Szijjarto, potrivit News.ro. 

Între timp, spune şeful diplomaţiei ungare, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene (UE), Josep Borrell, care îşi încheie în curând mandatul, „solicită noi arme pentru Ucraina şi ca ucrainenii să poată ataca teritoriile ruseşti cu armele occidentale care au fost livrate până acum”, a subliniat şeful diplomaţiei ungare, în condiţiile în care Budapesta, care are cel mai prorus guvern din UE, susţine că militează pentru pace şi s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina încă de la declanşarea agresiunii ruse la scară largă asupra Ucrainei, în februarie 2022.

Potrivit lui oficialului maghiar, „urmează nişte zile importante şi decisive”. Astfel, arată el, la Bruxelles are loc joi şedinţa consiliului miniştrilor de externe, iar la sfârşitul săptămânii sunt organizate alegeri în Turingia şi Saxonia, două landuri germane importante. „Acestea din urmă vor avea o importanţă deosebită în ceea ce priveşte viitorul întregii politici europene de migraţie”, a subliniat Szijjarto.

Tot pe tema migraţiei se pronunţă, într-o postare pe X, şi Zoltan Kovacs, secretarul de stat responsabil pentru comunicare şi relaţii internaţionale.

„Dacă Bruxelles-ul ne obligă să acceptăm migranţii, atunci trebuie să îi accepte şi ei”, spune el, făcând referire la o scrisoare pe care Tamas Ivan Kovacs, ambasadorul Ungariei în Belgia, a adresat-o primarului socialist al Bruxelles-ului, Phillippe Close.

„Ungaria se află în prima linie a protecţiei frontierelor externe ale UE de aproape un deceniu şi a cheltuit din propriul buget mai mult de două miliarde de euro pentru a-şi îndeplini obligaţiile care decurg din acordul Schengen – fără sprijinul UE”, a scris diplomatul maghiar.

Supărarea Budapestei vine de la faptul că în iunie a primit o amendă de 200 de milioane de euro din partea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru neaplicarea unor modificări în politica sa de gestionare a migranţilor şi a solicitanţilor de azil la frontierele sale.

Zoltan Kovacs a subliniat că Ungaria este cea care suferă de pe urma lipsei de solidaritate, şi nu Bruxelles-ul. „În timp ce Ungaria a apărat cu sârguinţă graniţele Europei, în loc de sprijin a primit o amendă”, spune oficialul

„Ungaria nu îşi va pune în pericol securitatea naţională şi nu va suporta singură această povară, mai ales atunci când se pare că Bruxelles-ul vrea să accepte migranţi doar atât timp cât aceştia rămân în alte state membre ale UE. Apelul la solidaritate nu este doar unul retoric, ci necesită din partea UE un tratament echitabil şi un sprijin real”, a adăugat Zoltan Kovacs, în condiţiile în care guvernul lui Viktor Orban a ameninţat că va plăti tuturor imigranţilor care vor să intre în ţară un bilet până la Bruxelles.

Săptămâna trecută, primarul din Bruxelles, Phillippe Close, a postat pe X: „Ungaria, beneficiarul solidarităţii UE, se sustrage în mod scandalos responsabilităţii faţă de alte state membre. Este iresponsabil să te joci cu vieţile oamenilor aflaţi în necaz, în detrimentul oamenilor din Bruxelles. Să îşi facă treaba sau să renunţe la preşedinţia Consiliului UE”.

În verdictul său, Curtea Europeană de Justiţie a declarat că Ungaria nu a luat măsuri „pentru a se conforma hotărârii din 2020 în ceea ce priveşte dreptul solicitanţilor de protecţie internaţională de a rămâne în Ungaria în aşteptarea unei decizii finale cu privire la recursul lor împotriva respingerii cererii lor şi la îndepărtarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală”.

Conform legislaţiei actuale, oamenii pot depune cereri de azil doar în afara graniţelor Ungariei, la ambasadele acesteia din Serbia sau Ucraina vecină. Orban, care s-a confruntat adesea cu Bruxelles-ul pe teme care variază de la independenţa sistemului judiciar maghiar la trimiterea de arme în Ucraina, a promis în 2021 să menţină regimul existent privind solicitanţii de azil chiar dacă instanţa europeană ordonă să îl schimbe.

Orban a declarat că decizia CJUE din iunie este „inacceptabilă şi revoltătoare”.

Conform deciziei CJUE, în afara amenzii de 200 de milioane de euro, Ungaria va trebui, de asemenea, să plătească o amendă zilnică de un milion de euro până la implementarea completă a măsurilor.