Premierul britanic Keir Starmer a devenit primul lider european care a declarat că este pregătit să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, asumându-și acest angajament înaintea unei reuniuni de urgență a liderilor de la Paris pentru a discuta rolul Europei în încetarea focului, scrie Reuters.

Președintele american Donald Trump a uimit Ucraina și aliații europeni săptămâna trecută, când a anunțat că a avut o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, fără a-i consulta, pentru a discuta despre încetarea conflictului care durează de trei ani.

Trimisul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat sâmbătă că Europa nu va avea un loc la masa oricăror discuții de pace. Washingtonul a trimis un chestionar capitalelor europene pentru a le întreba cu ce ar putea contribui la garanțiile de securitate pentru Kiev.

Starmer, care este așteptat să călătorească la Washington pentru a se întâlni cu Trump săptămâna viitoare, a declarat duminică că Europa se confruntă cu un „moment unic într-o generație” pentru securitatea colectivă a continentului și că trebuie să colaboreze strâns cu Statele Unite.

El a declarat că Marea Britanie este pregătită să joace un rol principal în furnizarea de garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv să fie pregătită să pună „propriile noastre trupe pe teren, dacă este necesar”.

„Sfârșitul acestui război, atunci când va veni, nu poate deveni doar o pauză temporară înainte ca Putin să atace din nou”, a scris el în ziarul Daily Telegraph.

Președintele francez Emmanuel Macron găzduiește luni o întrunire cu lideri din Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca, care va reprezenta țările baltice și scandinave potrivit agenției britanice de știri, alături de conducerea Uniunii Europene și de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Zeci de summituri similare din trecut au arătat că cele 27 de state membre ale UE sunt ezitante, dezbinate și se luptă să elaboreze un plan coerent pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Marea Britanie nu este membră a UE, dar a fost unul dintre principalii susținători ai Ucrainei în lupta sa pentru respingerea invaziei ruse.

O forță de menținere a păcii ar crește riscul unei confruntări directe cu Rusia și ar tensiona armatele europene, ale căror stocuri de arme au fost epuizate prin aprovizionarea Ucrainei și care sunt obișnuite să se bazeze în mare măsură pe sprijinul SUA pentru misiunile majore.

Un oficial al președinției franceze a declarat că accelerarea diplomației înseamnă că Europa trebuie să facă mai mult și într-un mod mai bun. În chestionarul în șase puncte, văzut duminică de Reuters, SUA au întrebat aliații europeni din NATO de ce ar avea nevoie de la Washington pentru a participa la aranjamentele de securitate din Ucraina.

„Credem că, ținând cont de accelerarea problemei ucrainene și, de asemenea, ca urmare a ceea ce spun liderii americani, este nevoie ca europenii să facă mai mult, mai bine și într-un mod coerent pentru securitatea noastră colectivă”, a declarat oficialul reporterilor.

„Aceste inițiative sunt o oportunitate în sensul că pot contribui la accelerarea încheierii războiului din Ucraina, dar, evident, trebuie să ajungem la un acord și să vedem în ce condiții se poate realiza încheierea războiului”.

Discuția, a spus el, va avea în vedere „garanțiile de securitate care pot fi oferite de europeni și americani, împreună sau separat”.

Trupele de menținere a păcii ar fi doar un element al garanțiilor de securitate solicitate de Ucraina.

Unele țări au fost nemulțumite de faptul că reuniunea de la Paris a fost doar pentru anumiți lideri și nu pentru un summit complet al UE, au declarat oficialii UE.

Oficialul președinției franceze a declarat că reuniunea va facilita discuțiile viitoare la Bruxelles și la NATO.

„Toată lumea ar trebui să poată lua parte la conversație”, a spus el.

Citește și

EXCLUSIV De ce nu a fost invitată România la summitul de la Paris privind Ucraina. Explicațiile consilierului prezidențial Cristian Diaconescu