Un grup de activiști queer propune introducerea unei noi terminații pentru cuvintele din limba română, „x”, care să înlocuiască genurile gramaticale masculin/feminin. Membrii comunității văd în această idee o modalitate de acceptare a persoanelor care nu se asociază niciunui sex și de înțelegere mai bună a acestora. Pentru unii, ideea are chiar și miză politică - „demasculinizarea limbii române”, iar propunerea a stârnit o dezbatere vie în mediul online.

„În căutarea unei forme neutre de gen în limba română, mai multe grupuri și activistx queer propun folosirea terminației în «x», care să înlocuiască terminațiile genizate pentru substantive, adjective sau pronume. Utilizarea formei cu «x» are mai multe funcții. Pe de-o parte, deschide posibilitatea unui limbaj mai incluziv pentru persoane pe spectrul non-binar, care se identifică în afara genului masculin sau al celui feminin. În același timp, este o propunere de formă neutră care nu e, automat, masculină. Dacă, în mod «standard», în limba română folosim «grupul de prieteni» atunci când nu știm genurile persoanelor din grup, am putea folosi, în loc, «grupul de prietenx», ca formă neutră, care include și persoanele non-binare din grup.”

Așa își începe argumentația autorul unui text publicat pe Cutra.ro, o platformă online „unde vocile queer feministe se exprimă”, potrivit descrierii de pe site. Textul pledează pentru introducerea unei noi forme neutre de gen în limba română, care să nu facă distincția între genul masculin și genul feminin al cuvintelor. 

De exemplu, în loc de, să zicem, „autor” / „autoare” a unui text, forma propusă de membrii comunității ar fi „autorx”.

Textul prezintă o serie de opinii din comunitatea queer, care se exprimă pe marginea acesti propuneri, dau sfaturi cum să fie utilizată teminația „x”.

Unora le-a fost ușor să adopte această formă, după cum detaliază textul. 

„Procesul a fost destul de natural și intuitiv, chiar dacă aveam momente în care nu știam exact cum pot formula precis. Acum îmi e foarte ușor și cumva pentru mine e clar că e mai important să îl folosesc decât să găsesc forma ideală, gramatical vorbind”, spune Miruna, 22 de ani, citată în text.

Alții însă întâmpină dificultăți, după cum singuri recunosc că pronunția cu „x” le poate da bătăi de cap.

„Folosesc mai degrabă în cazul substantivelor nearticulate, «prietenx» sau poate chiar «prietenxii», în momentul în care mă refer la mai multe persoane, la un grup de persoane cu genuri diverse. Poate să fie dificil mai ales în contextul în care trebuie să articulezi un cuvânt. Dacă în loc să spui «prietenilor» sau «prietenelor» spui «prietenxlor», deja începe să sune un pic nefamiliar și dificil de înțeles sau de folosit”, explică Adrian, 26 de ani.

Chiar autorul textului recunoaște că terminația cu „x” stârnește discuții aprinse chiar și în cadrul comunității LGBTQ+: „de la entuziasm și îmbrățișare a formei, la confuzie, respingere sau frică de a se exprima greșit” și vine cu o serie de sfaturi de la membrii comunității cum să fie folosită această nouă „regulă”.

„Nu există reguli foarte stricte legate de «x».Nu este foarte strict la ce tip de rădăcină a cuvântului îl pui și chiar există discuții. (...) Pentru mine are sens să nu existe o regulă strictă de cum e folosit «x»-ul, pentru că în momentul când ar exista o regulă normativă, «x»-ul ar putea să recreeze niște dinamici de gen sau niște dinamici legate de ce este acceptabil sau nu în societate”, arată Nóra, 29 de ani.

Alții cred că folosirea terminației „x” înseamnă „ieșire din zona de confort”, deci are potențial de „regândire a exprimărilor folosite și a modului cum ne raportăm la limbă și gramatică”.

„Pe lângă caracterul său ludic, jucăuș, drăgălaș, «x»-ul are și puterea de a deranja puțin, de a fi disonant, de a ne opri din fluxul gândirii, de a ne opri din ceea ce citeam și de a ne opri din ceea ce voiam să spunem. Și poate fi benefic uneori să ne oprim și să ne întrebăm atunci când vedem pentru prima oară un «x» într-un text: oare pentru cine este pus acolo sau ce scop are?”, afirmă Cez, 22 de ani.

Membrii comunității care au fost consultați de revistă au spus și la ce le folosește lor folosirea cuvintelor care se termină cu „x”. Pentru unii, a fost vorba despre a se înțelege mai bine pe ei înșiși.

„Folosirea «x»-ului m-a ajutat pe plan personal să-mi înțeleg identitatea de gen non-binară și să fiu mai în largul meu atunci când vorbesc despre propria persoană. A jucat un rol esențial, aș spune, în a mă simți bine, a comunica despre mine și a respecta identitatea de gen a persoanelor de lângă mine”, spune Diana, 27 de ani.

Alții găsesc chiar și o miză politică în folosirea acestei reguli, și anume „demasculinizarea limbii române”.

„Cred că «x»-ul înseamnă pentru mine incluziunea persoanelor LGBTQ+, a persoanelor non-binare care folosesc «x»-ul. Înseamnă și găsirea unei modalități neutre de a vorbi despre grupuri de oameni și a nu alege să folosim forma masculină ca neutru. Cred că asta este și miza politică în a folosi «x»-ul: a demasculiniza limba română”, declară Alex, 26 de ani.

Textul publicat de platforma Cutra.ro a fost preluat și de Asociația ACCEPT, care luptă pentru drepturile minorităților sexuale, și a stârnit o dezbatere aprinsă în mediul online.