Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, avertizează Israelul să nu anexeze părți din Cisiordania după decizia Regatului Unit de a recunoaște statul palestinian, potrivit BBC. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a condamnat gestul, catalogându-l drept „o uriașă recompensă pentru terorism”.

Cooper a vorbit pentru BBC înainte de a participa luni la o conferință la ONU, la New York, unde Franța și alte state europene urmează să facă un anunț similar.

Decizia marchează o schimbare semnificativă de politică, după ce premierul Keir Starmer a anunțat duminică recunoașterea statului palestinian de către Regatul Unit, alături de Canada, Australia și Portugalia.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a condamnat decizia, afirmând că oferă „o uriașă recompensă terorismului”.

Întrebată de BBC dacă se teme că Israelul ar putea folosi acest gest ca pretext pentru anexarea unor teritorii din Cisiordania, Cooper a spus că i-a transmis omologului israelian că el și guvernul său „nu trebuie să facă asta”.

„Am fost clari că această decizie pe care o luăm este despre cel mai bun mod de a respecta securitatea Israelului, precum și securitatea palestinienilor. Este vorba despre protejarea păcii și a justiției și, crucial, a securității pentru Orientul Mijlociu și vom continua să colaborăm cu toți din regiune pentru a putea face asta”, a afirmat Cooper.

Ea a adăugat că extremiști de ambele părți încearcă să abandoneze perspectiva unei soluții cu două state, pe care Marea Britanie are obligația morală să o mențină.

„Cel mai ușor ar fi să pleci, să spui că e prea greu. Noi credem că ar fi greșit să facem asta, mai ales când am văzut atâta devastare și suferință. La fel cum recunoaștem Israelul, statul Israel, trebuie să recunoaștem și dreptul palestinienilor la propriul stat”, a spus șefa diplomației britanice.

Cooper nu a precizat când Consulatul General britanic din Ierusalimul de Est va fi transformat în ambasadă, menționând doar că acesta va continua să funcționeze în timp ce va începe un proces diplomatic cu Autoritatea Palestiniană.

Ministrul de externe a vorbit la New York, unde are loc această săptămână Adunarea Generală a ONU. Potrivit Ministerului de Externe, ea va încerca să construiască un consens internațional asupra unui cadru pentru pace în Orientul Mijlociu. Franța va co-prezida, alături de Arabia Saudită, o reuniune dedicată soluției cu două state, după ce în iulie s-a angajat să recunoască statul palestinian. Belgia este așteptată să urmeze același drum.

Duminică, Sir Keir Starmer a spus că vrea „să readucă speranța păcii și a unei soluții cu două state”.

Premierul Netanyahu a reacționat spunând că „statul palestinian nu se va întâmpla”. Statele Unite s-au alăturat criticilor, descriind decizia ca pe un cadou diplomatic pentru Hamas, care a atacat Israelul pe 7 octombrie 2023, ucigând 1.200 de oameni și luând 251 de ostatici.

Keir Starmer a subliniat că nu este cazul, întrucât termenii recunoașterii prevăd că Hamas „nu va avea niciun viitor, niciun rol în guvernare, niciun rol în securitate”. Acest mesaj a fost reiterat și de Ministerul de Externe, care a spus că șefa diplomației va folosi reuniunea ONU pentru a se asigura că „teroriștii violenți precum Hamas nu au niciun rol de jucat în viitorul unui stat palestinian”.

Premierul britanic a adăugat că decizia este, de fapt, „o promisiune pentru poporul palestinian și israelian că poate exista un viitor mai bun”, condamnând „foametea și devastarea din Gaza, care sunt absolut intolerabile”.

El a amintit că Hamas este deja o organizație interzisă și sancționată în Marea Britanie și a precizat că a ordonat pregătirea de noi sancțiuni împotriva altor membri ai grupării.

Hamas a salutat recunoașterea ca pe „un pas important în afirmarea dreptului poporului nostru palestinian asupra pământului și locurilor sfinte”, dar a cerut „măsuri practice” care să ducă la „încheierea imediată” a războiului.

Opoziția conservatoare a criticat decizia. Matt Vickers, vicepreședintele Partidului Conservator, a spus la BBC că premierul „recompensează Hamas”.

„Hamas a spus deja că aceasta este o victorie pentru ei și pentru lucrurile malefice pe care le-au făcut pe 7 octombrie. Nu așa obții o soluție cu două state”, a declarat el.

Săptămâna trecută, o comisie de anchetă a ONU a acuzat Israelul de genocid în Gaza. Asociația Internațională a Cercetătorilor în Genocid (IAGS) a enumerat, într-o rezoluție de trei pagini, acțiuni întreprinse de Israel în războiul care durează de 22 de luni și care, în opinia lor, constituie genocid, crime de război și crime împotriva umanității.

Aproximativ 65.000 de oameni au fost uciși în atacurile israeliene asupra Gazei în cei aproape doi ani de conflict. Experții în sănătate sprijiniți de ONU au declarat, de asemenea, că în Gaza se desfășoară o foamete.

Ministerul israelian de externe a respins raportul despre genocid, catalogându-l drept „bazat pe minciunile Hamas” și „o rușine pentru profesia juridică”. Netanyahu a negat în mod repetat existența înfometării și a spus că, acolo unde există, vina aparține agențiilor de ajutor și Hamas.

Președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a salutat decizia Marii Britanii, spunând că aceasta va ajuta la deschiderea drumului pentru ca „statul Palestina să trăiască alături de statul Israel în securitate, pace și bună vecinătate”.

În prezent, Palestina este recunoscută ca stat de aproximativ 75% dintre cei 193 de membri ONU, dar nu are granițe, capitală sau armată recunoscute internațional, ceea ce face ca recunoașterea să fie în mare parte simbolică.

Soluția cu două state se referă la crearea unui stat palestinian în Cisiordania și Fâșia Gaza, cu Ierusalimul de Est drept capitală, pe liniile existente înainte de războiul arabo-israelian din 1967.

Din cauza ocupației militare israeliene în Cisiordania, Autoritatea Palestiniană, creată după acordurile de pace din anii 1990, nu are control deplin asupra teritoriilor sau populației sale. În Gaza, unde Israelul este, de asemenea, putere ocupantă, Hamas conduce singur din 2007.

Miniștri britanici au subliniat că extinderea continuă a coloniilor israeliene în Cisiordania ocupată, considerate ilegale conform dreptului internațional, a fost un factor-cheie în decizia de a recunoaște statul palestinian.

Primarul orașului Jenin din Cisiordania, Mohammed Jarrar, a declarat pentru BBC că „acest guvern israelian vrea să anexeze Cisiordania”, dar a subliniat că recunoașterea este importantă pentru că „confirmă faptul că poporul palestinian deține un stat, chiar dacă este sub ocupație”.

Netanyahu și-a reafirmat intențiile duminică, spunând: „Am dublat numărul coloniștilor evrei din Iudeea și Samaria [Cisiordania] și vom continua pe acest drum”.

Ministrul israelian de extremă dreapta Itamar Ben Gvir a reacționat cerând anexarea Cisiordaniei și desființarea Autorității Palestiniene.