Joi, summitul UE de la Bruxelles, la care a participat și președintele României, Nicușor Dan, a îndemnat statele membre să își consolideze capacitățile de apărare, cu accent pe apărarea împotriva dronelor și apărarea aeriană, în urma unei serii de incursiuni rusești în spațiul aerian deasupra flancului estic al blocului comunitar.
Liderii celor 27 de state membre, care au participat la reuniunea Consiliului European, au subliniat necesitatea de a proteja toate frontierele Uniunii Europene – terestre, maritime și aeriene. De asemenea, au subliniat importanța asigurării „rezilienței, securității și protecției infrastructurilor critice, inclusiv a infrastructurilor energetice, digitale și submarine”, relatează TVPWorld.
Concluziile summitului privind securitatea și apărarea, publicate joi, au evidențiat „intensificarea atacurilor hibride ale Rusiei și Belarusului și recentele încălcări ale spațiului aerian al UE” și au subliniat necesitatea ca statele membre să colaboreze pentru a consolida capacitățile comune de apărare și securitate.
În acest context, Consiliul a afirmat că „pentru a răspunde nevoilor și amenințărilor cele mai urgente, eforturile ar trebui să se concentreze în special pe proiecte concrete de consolidare a eforturilor comune ale statelor membre de a-și îmbunătăți capacitățile de apărare împotriva dronelor și de apărare aeriană”.
Liderii Uniunii Europene au convenit joi să accelereze eforturile de a face apărarea europeană mai autonomă și mai pregătită de luptă până în 2030, o inițiativă pe care oficialii o descriu drept cel mai ambițios plan militar al UE de la crearea Politicii Comune de Securitate și Apărare, în timp ce tot mai mulți generali și politicieni de rang înalt din țările UE și NATO au avertizat că Moscova ar putea ataca teritoriul european în anii următori, estimările variind între 2027 și 2030.
În concluziile adoptate la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, șefii de stat și de guvern au declarat că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei „constituie o provocare existențială” pentru Uniune, subliniind necesitatea ca Europa „să acționeze autonom, coordonat și cu o abordare la 360°” în fața amenințărilor actuale și viitoare.
Consiliul European a dat undă verde Foii de parcurs pentru pregătirea de apărare a Europei – 2030, prezentată de Comisie și de Înaltul Reprezentant, și a cerut statelor membre să operaționalizeze toate domeniile prioritare de capabilități identificate la nivel european — cu sprijinul Agenției Europene de Apărare (EDA) și în deplină coerență cu NATO.
Liderii au invitat capitalele să finalizeze până la sfârșitul anului procesul de creare a „coalițiilor de capabilități” și să lanseze proiecte concrete în prima jumătate a anului 2026.
Obiectivul este de a reduce dependențele strategice ale Europei, de a acoperi lacunele critice de capabilități și de a consolida baza tehnologică și industrială de apărare europeană, astfel încât Uniunea să poată furniza echipamente militare „în cantitățile și ritmul necesar”.
Șefii de stat și de guvern au solicitat integrarea continuă a industriei de apărare a Ucrainei în cea europeană, „în special în ceea ce privește inovarea în domeniul apărării și tehnologia de apărare de ultimă generație”.
Țările UE au adoptat oficial joi cel de-al 19-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei pentru războiul său din Ucraina, care include o interdicţie asupra importurilor de gaze naturale lichefiate din Rusia.Ţările UE au aprobat pachetul miercuri, după ce Slovacia a renunţat să se mai opună.Noile sancţiuni, pe care UE le-a aprobat în unanimitate chiar înainte ca liderii europeni să participe la Consiliul European de la Bruxelles, includ o interdicţie progresivă a importurilor de GNL, începând din aprilie pentru contractele pe termen scurt şi începând cu 1 ianuarie 2027 pentru contractele pe termen lung.
Liderii UE au condamnat recentele încălcări ale spațiului aerian al mai multor state membre și au atras atenția asupra „amenințărilor imediate de pe flancul estic al Uniunii”, cerând măsuri urgente pentru consolidarea apărării frontierelor. Consiliul a legat aceste riscuri și de „atacurile hibride intensificate” ale Rusiei și Belarusului, solicitând o cooperare mai strânsă între statele membre și o protecție mai solidă a infrastructurilor critice — inclusiv a celor energetice, digitale și submarine.
Un accent major al foii de parcurs îl reprezintă dezvoltarea comună a capabilităților anti-drone și de apărare aeriană, în cadrul noilor instrumente SAFE și EDIP, precum și crearea unor capacități spațiale coordonate pentru scopuri de securitate și apărare. Liderii au subliniat că autonomia strategică a Europei depinde și de protecția activelor spațiale cu dublă utilizare.
Pentru a crește capacitatea industrială, Consiliul European a cerut statelor membre să își orienteze investițiile din domeniul apărării către dezvoltarea, producția și achizițiile comune, cu sprijinul EDA, subliniind că agregarea cererii și economiile de scară sunt esențiale pentru a oferi predictibilitate industriei, a reduce costurile și a spori interoperabilitatea.
Concluziile evidențiază importanța cooperării strânse cu Ucraina, inclusiv prin integrarea acesteia în industria de apărare europeană, în special în domeniile inovării și tehnologiilor de ultimă generație. Agenția Europeană de Apărare va elabora un raport anual privind pregătirea de apărare, care va evalua progresele statelor membre în reducerea lacunelor de capabilități, pe baza procesului CARD (Coordinated Annual Review on Defence).