Konstantin Urusov, un rus de 45 de ani mobilizat, a dispărut fără urmă acum mai bine de două luni. Rudele lui sunt convinse că a fost ucis de propriii lui camarazi – înainte de a muri, el i-a sunat și i-a avertizat că ar putea fi „eliminat” pentru că a refuzat să mai lupte.
Cam în aceeași perioadă, fiica unui alt militar rus a înregistrat un mesaj video despre moartea tatălui său – rudele sunt convinse că colegii lui l-au bătut și apoi l-au împușcat.
„După spital, a refuzat să mai lupte”
Konstantin Urusov, în vârstă de 45 de ani, locuia cu familia în Moscova când a primit chemarea la arme în octombrie 2022.
– Desigur, el nu era nerăbdător să se înroleze în „SVO”. Dar atunci eram șocați, nu ne-au dat informații și nu ne-au spus dacă se poate refuza. Dimpotrivă, ne-au amenințat cu închisoarea dacă refuzăm, – spune ruda lui Olga (numele a fost schimbat pentru siguranța interlocutoarei). – În final, l-au înrolat în unitatea nr. 31135 din suburbia Moscovei. Aproape imediat a fost trimis pe front.
Un an mai târziu, Konstantin a fost grav rănit, transmite presa rusă.
– Are fragmente de șrapnel în tot corpul: a fost rănit în octombrie 2023. Ambele picioare și cavitatea abdominală au fost complet distruse. Așchiile i-au pătruns chiar și în oase. Ne era teamă că nu va mai putea merge niciodată, își amintește Olga. – Timp de patru luni a încercat să se refacă în spital. Dar nu a reușit. Se târa cu greu. Avea nevoie constantă de analgezice, altfel țipa de durere.
În februarie 2025, comisia medicală militară i-a acordat caporalului Urusov categoria „G” (inapt pentru serviciul militar), dar ulterior aceasta a fost anulată.
– L-au trimis înapoi în unitate! Deși el încă nu putea să meargă bine. Contractul lui expirase și el refuza categoric să semneze unul nou. Din câte am înțeles, nu i-l reînnoiesc automat – pur și simplu îi obligă pe cei mobilizați să semneze unul nou sub amenințarea „anulării”. Adică a morții. Da, ai noștri, spune Olga.
Potrivit rudelor lui Urusov, la început comandanții l-au amenințat că, dacă refuză să semneze contractul, îl vor trimite într-o unitate de asalt.
„Apoi au urmat amenințări directe cu împușcarea. Ei numesc asta între ei „zero”, repetă ruda. „El ne-a avertizat imediat: dacă nu mai iau legătura cu voi, dați alarma, înseamnă că am fost împușcat. Și nu credeți dacă vor începe să spună că am plecat de bunăvoie sau că am dispărut fără urmă.
Rudele, din spusele colegilor, sunt convinse că Urusov a fost deja „resetat” – nu se mai află în unitatea din suburbia Moscovei și nu a mai dat niciun semn de viață de două luni.
Familia lui Urusov a trimis plângeri la procuratura militară, FSB și unitatea nr. 31125.
„În momentul conversației noastre, îi fuseseră deja retrase analgezicele și el înnebunise de durere. Îi fuseseră retrase și alimentele. Mi-e teamă să-mi imaginez ce i-au făcut în final”, spune Olga.
Pe 12 septembrie 2025, în circumstanțe similare, un militar rus a murit într-una dintre unități.
„Tatăl meu a fost ucis cu o cruzime deosebită de către colegii săi”, spune fata din videoclip, care se prezintă ca fiind fiica celui decedat, apoi respiră adânc și continuă. „Toate informațiile pe care ni le-au comunicat mie și mamei mele: mai întâi au spus că a fost împușcat de propriii colegi. Nu se înțelege de ce, nu ne-au spus dacă a existat vreun conflict. Apoi, prin intermediul unor terțe persoane, ne-au transmis corespondența din care reiese clar că, înainte de a muri, tatăl meu a fost bătut cu brutalitate, iar apoi împușcat”.
Potrivit ei, tatăl ei a participat la luptele de la Artemovsk, Orekhov „și în alte direcții”. Dar nu a murit în luptă, ci de mâna propriilor colegi.
„[Comandamentul] nu ne-a spus nimic, în afară de faptul că trupul tatălui meu se află la morga din Belgorod. Când am sunat acolo, mi-au spus imediat că nu vom primi niciun fel de despăgubiri, pretinzând că era beat. Nu înțelegem de ce ne-au spus asta imediat. Probabil pentru a scăpa de noi – spunând că el era de vină”, spune fata în înregistrare, fără a menționa numele tatălui și unitatea în care acesta a servit.
În același timp, colegii săi, potrivit ei, au confirmat familiei că tatăl nu a fost văzut consumând alcool.
„Nici despre natura leziunilor nu ne-au spus nimic. Despre bătăile și împușcăturile – toate acestea ni le-au povestit martorii oculari, care au văzut cum se luau de tatăl meu. Detaliile [oficiale] ne vor fi comunicate abia după autopsia din Belgorod și după ce cadavrul va fi transportat la Rostov. Sunăm, ne adresăm diferitelor instanțe, încercând să aflăm măcar ceva. Nu ne comunică nimic”, spune fiica decedatului și explică că încearcă să atragă atenția asupra situației cu ajutorul videoclipului. „Ei bine, pur și simplu nu se poate ca un om să fie ucis de propriii colegi. În loc să-și apere patria, ei organizează o execuție sumară”.
Autoarea videoclipului menționează că, în ajunul morții sale, tatăl ei fusese transferat într-un alt regiment. Potrivit ei, presupusul ucigaș al tatălui ei, unul dintre colegii săi, a recunoscut deja fapta.
„Nu ni se spune numele și gradul lui. Și nu înțelegem de ce toate acestea ne sunt ascunse până acum. Probabil că vor doar să mușamalizeze [uciderea] și să se prefacă că nu știu nimic: că ar fi fost beat și că el este de vină”.
Termenul „obnulovanie” (anulare) a devenit stabil și răspândit în rândul militarilor ruși în timpul războiului. Siberia.Realități a scris în repetate rânduri că mulți dintre eroii publicațiilor noastre au primit amenințări cu „obnularea” (adică execuția). Astfel, într-un text dedicat răspândirii HIV și hepatitei în armata rusă, un soldat contractant, care este convins că a fost infectat într-un spital de campanie, a povestit cum a fost amenințat:
„Nu mi-e teamă de reputația stricată, mi-e teamă de anularea drepturilor. Pentru că am fost amenințat când am început să scriu declarații la procuratura militară și rudele mele au început să scrie pe rețelele sociale... Am fost câteva luni fără tratament, acum măcar am terapie [antiretrovirală]. Mă amenință că, dacă încep din nou să fac zgomot, mă vor priva de terapie și mă vor trimite înapoi pe front. Și acolo fie mă vor arunca în atac, fie mă vor anula ei înșiși”.
În august 2024, lângă Kursk, a murit soldatul rus Daniil Rubtsov. Mama lui, Olga, a încercat să facă scandal încă din primăvară, când fiul ei, împreună cu alți soldați în serviciul militar obligatoriu, a fost transferat în regiunea Kursk după instrucție.
– Daniil a întrebat imediat la comitatul militar unde se duc. I s-a spus că la Valdai. Apoi au fost trimiși în regiunea Voronej. Acolo au fost „antrenați” pe niște ruine, el mi-a trimis un videoclip. Apoi le-au trimis pe Wagneri să-i instruiască. Am început să mă revolt – ei nu sunt contractori, de ce i-au trimis pe acești nebuni?! – spune Olga. – Daniil m-a rugat să nu mai vorbesc: „Mamă, o să mă anuleze și o să spună că m-am sinucis”. Fiul meu nu spune astfel de lucruri, nu glumește. Am tăcut. Și apoi, dintr-o dată, i-au trimis la graniță. Satul Plekhovo, raionul Sudzha [regiunea Kursk].
În primăvara anului 2025, pe canalele Telegram a circulat un videoclip în care Pavel Stovchan, un militar în vârstă de 35 de ani din Krasnodar, disperat să rezilieze contractul cu Ministerul Apărării, a încercat să se sinucidă „în direct”. După aceea, a ajuns la spital. În conversația cu jurnaliștii, Stovchan a povestit că comandamentul unității la care era detașat nu numai că intenționa să-l trimită înapoi pe front, dar și îl amenința cu „anularea”. Anterior, el înregistrase deja cel puțin două videoclipuri în care se plângea că se încearcă „anularea” lui.
În iulie, militarul din regimentul 433 de infanterie motorizată, Alexander Rassokha (unitatea militară 00991), a înregistrat un mesaj video în care a recunoscut că se teme să se întoarcă în unitate după ce a fost rănit. Potrivit lui, după ce a depus mărturie împotriva colegilor care extorcă bani și „resetează” soldații, „vânătoarea” s-a deschis împotriva lui.
„Comandanții mă vor ucide acolo – pentru că i-am turnat pe cei care își resetează și jefuiesc camarazii”, a spus el.