Preşedintele taiwanez Lai Ching-te a cerut luni Chinei să înceteze cu ameninţările sale militare şi politice, spunând, în discursul său de învestitură, că pacea este singura opţiune şi că Beijingul trebuie să respecte alegerea făcută de poporul Taiwanului, relatează Reuters. În replică, China a spus că Lai a trimis "semnale periculoase" care urmăresc să submineze pacea şi stabilitatea în strâmtoarea Taiwan.

Lai, adresându-se mulţimii în faţa biroului prezidenţial - o clădire din epoca colonială japoneză din centrul capitalei Taipei -, a repetat apelul său la discuţii cu China, care consideră insula guvernată democratic drept propriul teritoriu şi nu a renunţat niciodată la ideea de a utiliza forţa pentru a o aduce sub controlul Beijingului.

"Vreau, de asemenea, să îndemn China să înceteze să mai intimideze Taiwanul din punct de vedere politic şi militar şi să îşi asume împreună cu Taiwanul responsabilitatea globală de a depune toate eforturile pentru a menţine pacea şi stabilitatea în strâmtoarea Taiwan şi în regiune, pentru a se asigura că lumea nu se teme de izbucnirea unui război", a declarat el. "De asemenea, dorim să declarăm acest lucru lumii: Taiwanul nu face concesii în ceea ce priveşte democraţia şi libertatea. Pacea este singura opţiune, iar prosperitatea este obiectivul nostru pentru pace şi stabilitate pe termen lung", a declarat Lai Ching-te, citat de News.ro.

Biroul chinez pentru afaceri cu Taiwanul a declarat că afirmaţiile lui Lai "expun pe deplin adevărata sa natură de activist pentru independenţa Taiwanului", adăugând că situaţia din strâmtoarea Taiwan este "complicată şi sumbră".

"Independenţa Taiwanului este incompatibilă cu pacea în Strâmtoarea Taiwan", a punctat acesta într-o declaraţie. "Indiferent cum se schimbă situaţia de pe insulă, indiferent cine se află la putere, nu va schimba faptul că cele două părţi aparţin aceleiaşi Chine", a transmis guvernul chinez.

În perioada premergătoare alegerii sale, în ianuarie, China l-a numit în mod repetat pe Lai un "separatist" care riscă un război.

Taiwanul s-a confruntat cu presiuni din partea Chinei, inclusiv activităţi regulate ale forţelor aeriene şi ale marinei în apropierea insulei, de la victoria electorală a lui Lai. Noul preşedinte al Taiwanului, în vârstă de 64 de ani, este cunoscut pe scară largă după numele său englezesc, William.

Lai, care i-a luat locul lui Tsai Ing-wen după ce a fost vicepreşedintele acesteia în ultimii patru ani, a declarat că oamenii trebuie să fie realişti în privinţa ameninţării şi că Taiwanul trebuie să îşi arate determinarea de a se apăra.

"Dragi concetăţeni, avem idealul de a urmări pacea, dar nu trebuie să ne facem iluzii", a spus el. "Înainte ca China să renunţe la folosirea forţei pentru a invada Taiwanul, cetăţenii trebuie să înţeleagă acest lucru: Chiar dacă acceptăm toate pretenţiile Chinei şi renunţăm la suveranitatea noastră, ambiţia Chinei de a anexa Taiwanul nu va dispărea", a avertizat el.

Lai a primit aplauze puternice după ce a reiterat că Republica Chineză - denumirea oficială a Taiwanului - şi Republica Populară Chineză "nu se subordonează una alteia", o linie adoptată şi de Tsai.

Ministerul taiwanez al Apărării, în raportul său zilnic de luni privind activităţile militare chineze din ultimele 24 de ore, a declarat că şase avioane chineze au traversat linia mediană a Strâmtorii Taiwan, care a servit anterior drept graniţă neoficială, dar pe care China spune că nu o recunoaşte.

Cel puţin unul dintre avioane s-a apropiat la mai puţin de 43 de mile marine (80 km) de oraşul-port Keelung, din nordul Taiwanului, potrivit unei hărţi furnizate de minister. Astfel de incursiuni au devenit relativ frecvente în ultimii ani.

La ceremonia de învestire a preşedintelui taiwanez au fost prezenţi foşti oficiali americani trimişi de preşedintele Joe Biden, legislatori din ţări precum Japonia, Germania şi Canada, precum şi lideri din cele 12 ţări care încă mai menţin legături diplomatice oficiale cu Taiwanul, cum ar fi preşedintele Paraguayului, Santiago Pena.

Secretarul de stat american Antony Blinken l-a felicitat pe Lai, afirmând că Statele Unite aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu el "pentru a promova interesele şi valorile comune, pentru a aprofunda relaţia neoficială de lungă durată şi pentru a menţine pacea şi stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan".

După discursul lui Lai, avioane de vânătoare taiwaneze au zburat în formaţie deasupra Taipeiului.

La finalul ceremoniei, Lai şi vicepreşedintele Hsiao Bi-khim, fostă ambasadoare de facto a Taiwanului în Statele Unite, au condus mulţimea la un concert pe melodii pop în timp ce dansau pe scenă cu ceilalţi artişti.

Lai a purtat o cravată mov, reprezentând un fluture originar din Taiwan, şi o insignă galbenă la rever cu flori de muştar, o plantă comună pe câmpurile din întreaga insulă.

El a primit din partea preşedintelui parlamentului sigiliile care simbolizează puterea sa prezidenţială, inclusiv sigiliul Republicii Chineze şi sigiliul de onoare, ambele aduse în Taiwan după ce guvernul republican a fugit în insulă în 1949, după ce a pierdut războiul civil chinez în faţa comuniştilor lui Mao Zedong.

Provocările interne ale lui Lai sunt, de asemenea, mari, având în vedere că Partidul Democrat Progresist (DPP) al acestuia a pierdut majoritatea parlamentară la alegerile din ianuarie.

Vineri, deputaţii din Taiwan s-au lovit cu pumnii, s-au îmbrâncit şi au ţipat unii la alţii într-o dispută aprigă privind reformele parlamentare pe care le promovează opoziţia. Marţi, când legislatorii îşi vor relua discuţiile, ar putea avea loc şi alte momente tensionate.