„Există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un interviu pentru Politico. 

Războiul din Ucraina determină Moldova să se îndepărteze de neutralitatea consacrată și să-și dorească să facă parte dintr-o „alianță mai mare”. Întrebată despre o posibilă aderare la NATO, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus mărturisit că poartă discuții despre capacitatea țării de a se apăra, iar dacă ajunge la concluzia că au nevoie de ajutor va lua în considerare să schimbe constituțional neutralitatea.

„Acum, există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus ea. „Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia ca națiune că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic.” Totuși, Maia Sandu s-a ferit să numească alianța NATO, din cauza președintelui Vladimir Putin, care a avertizat cu privire la continuarea cooperării militare între Moldova și aliații occidentali.

Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo. Sandu, împreună cu alți lideri, s-au întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la New York, în timpul Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie anul trecut. De asemenea, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a participat la reuniunea NATO din decembrie de la București, fiind prima dată când un ministru de Externe moldovean participă la o ședință ministerială NATO. La acea întâlnire, aliații au reconfirmat sprijinul pentru Moldova, inclusiv prin furnizarea de pregătire a forțelor de apărare moldovenești. România, membru NATO vecin, este, de asemenea, deosebit de dornică să sporească cooperarea militară. 

Cel mai mare obstacol în calea aderării Moldovei la NATO este că soldații ruși au sediul în interiorul țării, în regiunea separatistă a Transnistriei. Totuși, calculul militar devine din ce în ce mai aproape de un scenariu real, după ce Moldova s-a trezit periculos de aproape de conflictul care a început în urmă cu aproape un an. Chiar săptămâna trecută, au fost găsite din nou resturi de rachete, în nordul țării. Atacurile împotriva infrastructurii energetice din Ucraina elimină puterea și în Moldova.

Moldova trebuie să efectueze un dans delicat: pe de o parte să rămână fidelă traiectoriei sale pro-occidentale și UE, pe de altă parte, să nu provoace Rusia până la punctul în care ar putea folosi forța militară. Rusia a avertizat în repetate rânduri Republica Moldova cu privire la cooperarea militară cu Occidentul, considerând fostul stat sovietic sub sfera sa de influență.

Dar Sandu respinge orice percepție conform căreia mișcarea Moldovei de a-și consolida apărarea — fie prin creșterea capacității militare proprii, fie prin construirea de relații mai strânse cu alți aliați — este provocatoare, spunând că Rusia, nu Ucraina sau Moldova, este agresorul. „Moldova este o țară pașnică. Nu Moldova a început un război împotriva vecinilor săi”, a spus ea. „Propaganda rusă a reușit să convingă o parte din populație că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să investești în sectorul tău de apărare, că neutralitatea înseamnă că nu faci nimic și că nu ai capacitatea de a te apăra, ceea ce este greșit”.

Maia Sandu spune că țara rămâne extrem de „vulnerabilă” și este supusă războiului hibrid rusesc prin propagandă și dezinformare. Dar, pentru moment, nu se confruntă cu amenințări militare, datorită rezistenței ucrainene. „Datorită curajului și rezistenței ucrainenilor, deocamdată nu ne confruntăm cu amenințări militare”, spune ea. „Ne confruntăm cu o serie de riscuri, dar niciunul nu se compară cu situația din Ucraina și cu prețul pe care îl plătesc ucrainenii”, a spus ea.

Președintele Republicii Moldova, un fost oficial al Băncii Mondiale, a fost ales în 2020 într-o acțiune anticorupție. În iunie, țara va găzdui cea de-a doua întâlnire a Comunității Politice Europene, un forum la nivel european pentru țările UE și non-UE, care s-a reunit pentru prima dată la Praga anul trecut.