"Eu le-am dat la oameni de opt ani de zile porumb, fără bani. Toţi colegii mei fermierii le-au luat 6 milioane la hectar. Eu nu le-am luat bani, că nu au bani. Daţi bani ca să faceţi producţie. Nu dăm, fă ce poţi dumneata, seamănă şi restul, cum se zice, dă-ne ce crezi dumneata", a spus Florea Vişan, fermier. 

Îl contrazic însă chiar ţăranii de la care a luat pământul în arendă.

Arendaşul este cercetat de poliţie, dar nu pentru că a luat subvenţii europene fără să cultive pământul, ci pentru că s-a folosit de acte false, prin care a dovedit că are teren în arendă.

"În baza celor 17 plângeri la Poliţie au fost întocmite 3 dosare penale în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals", a precizat Claudia Radu, purtătorul de cuvânt al IPJ Olt.

Situaţia fermierului de la Vâlcele nu este unică. Verificările făcute de APIA Olt au arătat că alţi doi administratori de societăţi agricole, cetăţeni străini, au încasat ilegal peste o sută de mii de euro. Inspectorii au constatat că pământul declarat pentru obţinerea subvenţiei la hectar, fie nu a fost cultivat deloc, fie a fost însămânţat fără a respecta regulile impuse de Uniunea Europeană.

"Am demarat toate procedurile ca sumele să fie recuperate. Aceşti fermieri au primit un control administrativ şi nu vor primi subvenţii pentru o perioadă de timp, a precizat Doru Neacşu, director adjunct APIA Olt.

În aceste cazuri, legislaţia europeană nu prevede sancţiuni. Dacă sunt prinşi în ilegalitate autorităţile se autosesizează, iar oamenii devin datori statului. Direcţia Finanţelor Publice recuperează banii, iar reprezentanţii APIA le ridică dreptul să mai solicite subvenţii timp de 3 ani.