Autoritățile de la Vilnius avertizează că bruiajul GPS nu mai este o excepție, ci o realitate zilnică pentru statele vecine Rusiei, la câteva zile după ce semnalul GPS al avionului care o transporta pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi fost bruiat deasupra Bulgariei. Peste o mie de avioane și zeci de nave au raportat probleme doar în luna august, iar Lituania cere Uniunii Europene un răspuns comun.

„Printre numeroasele activităţi ostile, punerea în pericol a unui avion care o transporta pe preşedinta Comisiei Europene este cea mai clară ilustrare a acestei ameninţări”, a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys. „Nu este vorba de incidente izolate, ci de acţiuni sistematice care pun în pericol traficul civil aerian, maritim şi terestru, precum şi infrastructura critică, încălcând angajamentele internaţionale ale Rusiei”.

„Au existat câteva exemple în care nave mari au refuzat să intre în portul Klaipėda” din motive de siguranţă după ce semnalul GPS a fost piratat, a susţinut şeful diplomaţiei de la Vilnius.

Între timp, şi piloţii au fost supuşi unui „stres mare”, ceea ce a determinat autorităţile lituaniene să ofere mai multă pregătire pentru aterizarea în astfel de circumstanţe. „Chiar şi fermierii care lucrează în această zonă se plâng de problemă şi de pierderile economice” după ce interferenţele de semnal au perturbat funcţionarea instrumentelor conectate, cum ar fi sistemele de drenaj, a menţionat ministrul lituanian de externe.

În timp ce autorităţile de la Sofia şi Bruxelles au avut declaraţii contradictorii cu privire la ceea ce s-a întâmplat duminică cu avionul Ursulei von der Leyen, unii arătând cu degetul spre Moscova, statele vecine se confruntă de ani de zile cu războiul hibrid din partea Rusiei, a subliniat şi ambasadorul Lituaniei la UE, Nerijus Aleksiejūnas.

Guvernul bulgar şi-a schimbat joi poziţia la 180 de grade în legătură cu incidentul în care a fost implicat avionul şefei Comisiei Europene, anunţând că nu există dovezi că Rusia ar fi bruiat semnalele GPS ale aeronavei, când aceasta a aterizat duminică pe un aeroport local, în ciuda afirmaţiilor iniţiale contrare.

Peste 1.000 de avioane şi 33 de nave au suferit întreruperi ale semnalului de navigaţie în Lituania numai în luna august, potrivit autorităţii de reglementare în domeniul comunicaţiilor din ţară, RRT. Dar problema se extinde în întreaga regiune.

Ţările din prima linie se pregătesc pentru mai mult. „Observăm tendinţa ca Rusia să investească mult mai mult în această activitate”, a spus Aleksiejūnas, indicând o creştere în ultimele luni a surselor de spoofing în enclava rusă Kaliningrad. Datele de la RRT arată o creştere de la 3 locaţii, în februarie, la 29, în august. „Aceste surse au o rază de acţiune destul de mare şi posibilitatea de a afecta teritoriul” până la 400 km, punând în pericol, de exemplu, Berlinul, a arătat el.

Acest lucru face ca bruiajul şi spoofingul să devină o problemă europeană, care se extinde mult dincolo de regiunea baltică. Rusia „dezvoltă tehnologii care vor fi folosite împotriva noastră. Nu doar împotriva Lituaniei, Letoniei şi Estoniei sau a unor ţări vecine, ci împotriva Europei”, a avertizat oficialul lituanian.

Cu sprijinul altor capitale UE, Vilnius a pus problema pe ordinea de zi în iunie, cu scopul de a mobiliza Bruxelles-ul. „Nu este suficient să facem asta doar într-o parte a Europei. Trebuie să o facem colectiv”, a punctat ambasadorul lituanian.

Opţiunile de atenuare includ o mai bună monitorizare, instruire şi investiţii, împreună cu acţiuni coordonate de conştientizare şi eforturi pentru a determina Rusia să respecte dreptul internaţional.

„Uniunea Europeană trebuie să răspundă în mod decisiv: să impună sancţiuni dure, să mobilizeze acţiuni internaţionale prin intermediul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor şi să accelereze investiţiile în tehnologii reziliente”, a subliniat ministrul Budrys.