Problemele cauzate de schimbările climatice au nevoie de decizii curajoase, în urma colaborării între instituții, a declarat miercuri premierul Nicolae Ciucă. El a condus prima reuniune a Comitetului interministerial privind schimbările climatice, a cărui înfiinţare şi funcţionare reprezintă jalon prevăzut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

"Este nevoie de coordonare instituţională între ministere, Guvern şi Administraţia Prezidenţială, între instituţiile statului român şi organismele europene şi internaţionale, pentru o abordare coerentă şi coordonată a măsurilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice.

Integrarea măsurilor necesare în zona de reforme, investiţii, dezvoltare, echilibru economic o putem asigura lucrând împreună şi asumându-ne decizii curajoase pentru un mediu mai sănătos. Este responsabilitatea noastră să ne gestionăm prezentul şi mai ales viitorul în condiţiile în care vedem aceste efecte atât la nivel global, cât şi la nivel naţional", a afirmat premierul.

Dezbaterile din cadrul reuniunii de la Palatul Victoria s-au axat asupra mandatului României în contextul Pachetului legislativ european "Fit for 55" şi a priorităţilor ţării noastre pentru Summitul privind schimbările climatice COP27. Alături de detalii privind organizarea şi funcţionarea comitetului, la reuniune s-a discutat despre modelarea şi analiza planificării politicilor energetice şi climatice pe termen lung şi alocarea de resurse.

La întâlnire au participat, alături de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, şeful Cancelariei prim-ministrului, Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu, consilierul de stat la Administraţia Prezidenţială Alexandra Bocşe şi reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniul combaterii schimbărilor climatice.

Comitetul interministerial pentru schimbări climatice are rolul de a propune şi de a monitoriza politicile prioritare anuale în domeniul schimbărilor climatice în concordanţă cu angajamentele asumate la nivel naţional, faţă de Uniunea Europeană, inclusiv prin PNRR, faţă de Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale la care România este parte sau în curs de a accede.