Liderii Uniunii Europene au declarat, joi, că vor continua să sprijine Ucraina, dar nu au aprobat imediat o solicitare a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a oferi un pachet de cel puţin 5 miliarde de euro pentru achiziţii de artilerie, relatează Reuters, citată de News.ro.

„Avem nevoie de fonduri pentru obuze de artilerie şi am aprecia cu adevărat sprijinul Europei cu cel puţin cinci miliarde de euro (5,42 miliarde de dolari) cât mai curând posibil”, le-a spus Zelenski liderilor UE reuniţi la Bruxelles, cărora li s-a adresat prin intermediul unei legături video.

La sosirea sa la summitul de la Bruxelles, şefa politicii externe a blocului european, Kaja Kallas, le ceruse, de asemenea, liderilor să însoţească cuvintele de sprijin pentru Kiev cu fapte, în timp ce preşedintele american Donald Trump îşi continuă eforturile de a pune capăt războiului, inclusiv printr-o apropiere de Rusia. „Cu cât sunt mai puternici pe câmpul de luptă, cu atât sunt mai puternici în spatele mesei de negocieri”, a spus Kallas despre ucraineni.

În declaraţia pe care toţi liderii au aprobat-o în cadrul reuniunii - cu excepția lui Viktor Orban - aceştia s-au angajat să „continue să ofere Ucrainei sprijin financiar regulat şi previzibil”. De asemenea, au afirmat că statele membre ar trebui „să îşi intensifice urgent eforturile pentru a răspunde nevoilor militare şi de apărare presante ale Ucrainei”.

Dar nu a existat niciun răspuns concret cu privire la propunerea lui Kallas de a se concentra pe ceea ce Zelenski spunea că are nevoie cel mai urgent - 2 milioane de proiectile de artilerie la un cost de 5 miliarde de euro, notează Reuters.

După rezistenţa din partea unor ţări, în special din sudul Europei, Kallas şi-a redus deja o propunere de a promite până la 40 de miliarde de euro ca ajutor militar pentru Ucraina pentru întregul an, fiecare ţară contribuind în funcţie de dimensiunea sa economică, 

Consolidarea propriei apărări a UE a figurat, de asemenea, pe agenda summitului, reflectând temerile profunde că Moscova ar putea ataca un membru al UE în următorii ani şi îndoielile cu privire la viitorul protecţiei SUA pentru Europa prin intermediul NATO. „Trebuie să ne reînarmăm pentru că altfel vom fi următoarele victime ale agresiunii ruse”, a avertizat preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda. Acesta şi-a reiterat sprijinul pentru Kiev. „Ucraina are nevoie de asistenţa noastră militară, Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acţiune şi suntem pregătiţi să i-o oferim. Ar trebui să creştem presiunea asupra Rusiei”, a spus Nauseda.

Dar unele capitale din sudul Europei au fost mai reticente, reflectând o diviziune între cele mai apropiate geografic de Rusia, care au acordat mai mult ajutor Ucrainei, şi cele mai îndepărtate, care au acordat mai puţin, ca procent din economiile lor.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat că nu îi place termenul „reînarmare”, pe care Comisia Europeană l-a folosit în mod extensiv în demersul său pentru creşterea cheltuielilor pentru apărare. „Este important să luăm în considerare faptul că provocările cu care ne confruntăm în vecinătatea sudică sunt puţin diferite de cele cu care se confruntă flancul estic”, a spus el.

Liderii UE vor dezbate, de asemenea, propunerile Comisiei în materie de apărare, care includ un apel adresat ţărilor europene de a pune în comun resursele pentru proiecte militare comune şi de a cumpăra mai multe arme europene.

La sosirea la summit, unii dintre lideri au declarat că doresc ca UE să meargă mai departe de finanţarea cheltuielilor pentru apărare. „Aceasta nu ar trebui să fie doar o chestiune de împrumuturi, aşa cum este cazul în prezent”, a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis. „Cred că trebuie, de asemenea, să discutăm serios posibilitatea unei ... facilităţi comune de împrumut care va oferi, de asemenea, subvenţii statelor membre pentru a lua decizii privind investiţiile în apărare”, a spus el.

La începutul zilei, prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi-a exprimat o preferinţă similară pentru „instrumente europene cu adevărat comune care să nu împovăreze direct datoria statelor”.

Alţii, precum premierul olandez Dick Schoof, au declarat că nu vor bloca planul de cheltuieli pentru apărare, dar că se opun în continuare obligaţiunilor comune în euro.