Preşedinţii Lituaniei şi Letoniei au cerut, marţi, înaintea unei vizite a cancelarului german Olaf Scholz la Vilnius, o prezenţă militară a NATO mai solidă în statele baltice, în contextul agresiunii militare ruse asupra Ucrainei. Şeful statului lituanian, Gitanas Nauseda, și omologul său leton, Egils Levits, s-au pronunţat pentru desfăşurarea de trupe suplimentare ale Alianţei Nord-Atlantice în regiunea baltică.
''Summitul NATO de la Madrid trebuie să fie summitul deciziilor'', a declarat Gitanas Nauseda, care a adăugat că Lituania speră ca, în cadrul reuniunii ce va avea loc la sfârşitul lui iunie în capitala Spaniei, să ajungă la un acord cu aliaţii săi cu privire la ''trecerea de la descurajare la apărare activă, de la batalion la brigadă, de la poliţie aeriană la apărare aeriană'', relatează DPA, citată de Agerpres.
La rândul său, Egils Levits şi-a exprimat speranţa că vizita cancelarului german la Vilnius va aduce ''propuneri concrete'' pentru consolidarea apărării flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice.
În timpul vizitei la Vilnius, Scholz va avea discuţii cu Nauseda şi cu premierii celor trei ţări baltice, agenda fiind marcată de problema întăririi securităţii în flancul estic al NATO în contextul agresiunii ruse din Ucraina.
Ulterior, Olaf Scholz va vizita soldaţii germani staţionaţi în baza militară de la Rukla, unde Germania conduce un grup de luptă al NATO. Grupul a fost consolidat cu trupe germane şi norvegiene înaintea începerii războiului din Ucraina, numărul total al militarilor NATO desfăşuraţi la Rukla sporind de la 1.200 la 1.600.
''Suntem recunoscători pentru contribuţia lor la securitatea ţării noastre şi a întregii regiuni. Suntem gata să primim mai multe trupe prin furnizarea întregului sprijin şi infrastructurii necesare'', a mai declarat preşedintele Lituaniei, potrivit surselor citate.
Lituania are frontieră comună cu enclava rusă Kaliningrad, dar şi cu Belarus, ţară al cărei teritoriu a fost folosit de armata rusă pentru a-şi lansa invazia împotriva Ucrainei.
Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei