Telescopul spațial James Webb a descoperit o galaxie veche de 13 miliarde de ani, care este mult prea complexă pentru a exista atât de devreme în Univers, spun cercetătorii, potrivit Insider.

Galaxia, care este mai mare decât Calea Lactee, ar putea schimba tot ceea ce știm despre modul în care materia întunecată a modelat Universul timpuriu.

Oamenii de știință au urmărit galaxia, numită ZF-UDS-7329, pentru o vreme, dar nu au reușit niciodată să o vadă de aproape, a declarat Karl Glazebrook, astronom la Universitatea de Tehnologie Swinburne.

Cu telescopul spațial James Webb, ei au reușit în cele din urmă să observe galaxia cu aproximativ 11,5 miliarde de ani în trecutul nostru. Lumina călătorește cu o viteză fixă prin spațiu, astfel încât imaginea acestor galaxii timpurii din trecut ajunge la noi abia acum.

Echipa a descoperit că ZF-UDS-7329 părea mult mai complexă decât se credea anterior că este posibil. Părea să conțină de patru ori mai multe stele ca masă decât Calea Lactee. Aceste stele păreau, de asemenea, vechi, de aproximativ 1,5 miliarde de ani, sugerând că galaxia are aproximativ 13 miliarde de ani.

Conform modelelor cosmologice actuale, acest lucru nu ar trebui să fie posibil, deoarece materia întunecată nu ar fi trebuit să fie suficient de matură la acel moment.

„Teoria principală este că un ocean de materie întunecată a umplut Universul timpuriu după Big Bang”, a declarat astrofizicianul Ivo Labbe de la Universitatea de Tehnologie Swinburne, unul dintre autorii studiului, pentru Reuters.

Materia întunecată este materia invizibilă, care reprezintă mai mult de 80% din Univers. 

„Această materie întunecată, despre care nu știm ce este, de fapt, a început foarte lin, cu cele mai mici ondulații. Aceste ondulații au crescut în timp, din cauza gravitației și, în cele din urmă, materia întunecată a început să se adune în aglomerări concentrate”, a spus Labbe.

Galaxia găsită de telescopul James Webb nu ar trebui să poată exista sub acest model.

Oamenii de știință se așteptau anterior ca aceste mici ondulații să creeze doar galaxii mici, dezordonate și aglomerate în primele zile ale Universului. Numai după aproximativ un miliard până la două miliarde de ani, aceste protogalaxii timpurii ar trebui să înceapă să se adune împreună, formând entități mai complexe, ordonate.

Cealaltă descoperire este că această galaxie nu pare să continue să evolueze. 

„Acest lucru împinge limitele înțelegerii noastre actuale a modului în care galaxiile se formează și evoluează. Întrebarea cheie acum este cum se formează atât de repede, foarte devreme în Univers, și ce mecanisme misterioase duc la oprirea bruscă a formării stelelor atunci când restul Universului face acest lucru”, a declarat Themiya Nanayakkara, autorul studiului și astronom la Universitatea de Tehnologie Swinburne.