Lepra, boala infecțioasă, cunoscută și ca ciuma neagră este capabilă să regenereze organe, spun cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, care se declară fascinați de descoperire, potrivit BBC. Epidemia care a izbucnit în 1346 și care a afectat Eurasia, Africa, apoi Europa a dus la decesul a circa 200 de milioane de oameni. Astăzi, cercetătorii au descoperit că bacteria care provoacă boala ar putea deține secretul pentru repararea și regenerarea organismului.
Despre lepră se știa până acum că, o dată ce ajunge în corpul uman și infectează nervii, pielea sau ochii provoacă grave dizabilități.
Experimentele realizate pe animale au descoperit că bacteria care provoacă boala are capacitatea remarcabilă de a dubla aproape dimensiunea ficatului prin stimularea creșterii sănătoase.
Practic această descoprire ar putea duce la noi terapii care sfidează vârsta, susțin oamenii de știință, citați de BBC.
În antichitate nimic nu era mai cumplit decât lepra. Timp de mai bine de cinci ani, boala a decimat populația pe trei continente. Astăzi, oamenii de știință care s-au implicat în cercetărea bacteriei se declară uluiți și fascinați deopotrivă de rezultatele studiilor.
Mycobacterium leprae, are proprietăți, neobișnuite, printre care și capacitatea de a efectua „alchimie biologică”, adică transformă un tip de țesut corporal în altul.Cercetătorii au apelat la un animal care prinde boala care s-a dovedit până acum singura gazdă pentru bacteria lepră. Este vorba de armadillo.
O dată contractată bacteria, s-au observat infecții ale ficatului. Experimentul a constat într-o deturpare controlată a organului pentru a-l reprograma în propriul scop.
Rezultatele, publicate în Cell Reports Medicine, au arătat că ficatul aproape și-a dublat dimensiunea.
„A fost total neașteptat”, a spus prof Anura Rambukkana, de la centrul de medicină regenerativă al Universității din Edinburgh.
Oamenii de știință spun că această creștere nu este defectuoasă sau canceroasă. O analiză detaliată a arătat că este perfect sănătoasă, cât și funcțională, completă cu gama obișnuită de vase de sânge și canale biliare.
„Cum fac asta? Nu există nicio terapie celulară care să poată face asta”, a spus profesorul Rambukkana.
Speranța este că abordarea poate fi valorificată pentru repararea ficatului persoanelor care așteaptă un transplant - sau chiar pentru a inversa o parte din daunele cauzate de îmbătrânire în altă parte a corpului.
„Visul este să folosim aceeași strategie bacteriană, să folosim ingeniozitatea bacteriilor pentru a genera noi medicamente pentru regenerare și reparare”, a spus profesorul Rambukkana.
Dr. Darius Widera, de la Universitatea din Reading, a declarat pentru BBC: „În general, rezultatele ar putea deschide calea pentru noi abordări terapeutice pentru tratamentul bolilor hepatice, cum ar fi ciroza.
„Cu toate acestea, deoarece cercetările au fost efectuate folosind armadillos ca animale model, nu este clar dacă și cum aceste rezultate promițătoare se pot traduce în biologia ficatului uman.
Mai mult, deoarece bacteriile utilizate în acest studiu sunt cauzatoare de boli, ar fi necesară o rafinare substanțială a metodelor înainte de traducerea clinică.