Fostul lider al sindicatului polonez Solidaritatea, Lech Walesa, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a semnat, alături de mai mulți foști deținuți politici polonezi, o scrisoare deschisă adresată lui Donald Trump, în care își exprimă „teama și dezgustul” față de episodul din Biroul Oval, unde președintele american l-a certat în fața lumii întregi pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Walesa spune că scena i-a amintit de interogatoriile Securității poloneze și de procesele din tribunalele comuniste.

„Am urmărit cu teamă și dezgust conversația dvs. cu președintele Ucrainei, Volodimi Zelenski. Considerăm insultătoare așteptările dvs. de a arăta respect și recunoștință pentru ajutorul material oferit Ucrainei de către Statele Unite, în lupta împotriva Rusiei. Recunoștința se cuvine eroicilor soldați ucraineni care și-au vărsat sângele pentru apărarea valorilor lumii libere. Ei mor pe linia frontului de mai bine de 11 ani în numele acestor valori și al independenței Patriei lor, care a fost atacată de Rusia lui Putin. Nu înțelegem cum liderul unei țări care este simbolul lumii libere nu poate vedea acest lucru”, se arată în scrisoarea deschisă, postată pe rețelele sociale.

„Panica noastră a fost cauzată și de faptul că atmosfera din Biroul Oval în timpul acestei conversații ne-a amintit de una pe care o știm bine din interogatoriile Serviciului de Securitate și din sălile de judecată ale tribunalelor comuniste. Procurorii și judecătorii, la ordinul atotputernicei poliții politice comuniste, ne-au explicat, de asemenea, că ei dețin toate cărțile și noi nu deținem niciuna. Ne-au cerut să ne oprim activitatea, susținând că mii de oameni nevinovați suferă din cauza noastră. Ne-au privat de libertățile și drepturile noastre civile pentru că am refuzat să cooperăm cu guvernul și cu recunoștința noastră. Suntem șocați că domnul președinte Volodimir Zelenski a fost tratat în același mod.

Istoria secolului al XX-lea arată că, de fiecare dată când Statele Unite au dorit să păstreze distanța față de valorile democratice și de aliații lor europeni, au sfârșit prin a fi o amenințare pentru ele însele. Acest lucru a fost înțeles de președintele Woodrow Wilson, care a decis să intre cu Statele Unite în Primul Război Mondial în 1917. Președintele Franklin Delano Roosevelt a înțeles acest lucru, hotărând, după atacul asupra Pearl Harbor din decembrie 1941, că războiul pentru apărarea Americii va fi purtat nu numai în Pacific, ci și în Europa, în alianță cu țările atacate de cel de-al Treilea Reich.

Ne amintim că fără președintele Ronald Reagan și fără angajamentul financiar american nu ar fi fost posibilă prăbușirea imperiului Uniunii Sovietice. Președintele Reagan era conștient că milioane de oameni înrobiți sufereau în Rusia sovietică și în țările pe care le-a cucerit, inclusiv mii de prizonieri politici care au plătit pentru sacrificiul lor în apărarea valorilor democratice cu libertate. Măreția lui a constat, printre altele, în faptul că a numit fără ezitare URSS «Imperiul Răului» și a dat o luptă decisivă. Am câștigat, iar o statuie a președintelui Ronald Reagan se află astăzi în Varșovia, viizavi de Ambasada SUA”, mai arată textul.

„Dle președinte, ajutorul material - militar și financiar - nu poate fi echivalent cu sângele vărsat în numele independenței și libertății Ucrainei, a Europei, precum și a întregii lumi libere. Viața umană este neprețuită, valoarea sa nu poate fi măsurată cu bani. Recunoștința se cuvine celor care fac sacrificiul de sânge și libertate. Este evident pentru noi, oamenii din «Solidaritatea», foști prizonieri politici ai regimului comunist în slujba Rusiei Sovietice.

Cerem Statelor Unite să onoreze garanțiile oferite împreună cu Regatul Unit în cadrul Memorandumului de la Budapesta din 1994, care a inclus în mod explicit un angajament de a apăra inviolabilitatea frontierelor Ucrainei în schimbul predării de către aceasta a arsenalului său de arme nucleare. Aceste garanții sunt necondiționate: nu există niciun cuvânt despre tratarea unui astfel de ajutor ca un schimb economic”, mai spune Lech Walesa, care semnează „fost deținut politic, lider al Solidarității, președinte al celei de-a treia Republici Poloneze”.

Semnătura lui este urmată de alte câteva zeci de semnături ale unor foști deținuți politici, membri ai sindicatului Solidaritate sau jurnaliști.