Acest lucru este subliniat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICMER) într-un răspuns pentru Digi24.ro.
Solicitarea adresată IICMER a urmărit activitatea unei pagini de Instagram, urmărită de peste 4.000 de persoane, care, printre altele, organizează „cercuri de lectură marxistă” în mai multe orașe din România, cum ar fi Cluj-Napoca sau Iași.
„Vino cu noi să discutăm despre -Principiile Comunismului- de Friedrich Engels - un text scurt și introductiv, potrivit ca bază pentru cei la început de drum în înțelegerea teoriei marxiste”, este descrierea unei postări în acest sens.
„Organizarea unor activități precum cercuri de lectură dedicate operelor lui Karl Max sau Friedrich Engels nu intră, în sine, sub incidența Ordonanței de Urgență a Guvernului 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Art. 5 din OUG 31/2002 nu acoperă ideologia comunistă ca atare”, subliniază IICMER într-un răspuns transmis pentru Digi24.ro.
Practic, potrivit IICMER, „în actualul cadru legislativ, promovarea ideologiei comuniste nu este interzisă prin lege”.
IICMER mai subliniază că poate doar să sesizeze instituțiile în cazul în care identifică propagandă pro-Ceaușescu, condamnat definitiv pentru genocid.
Pagina de Instagram menționată în acest articol nu face propagandă pro regimului totalitar din România sau pro Ceaușescu, ci se rezumă la a promova ideologia comunistă.
Făcând o paralelă, legea din România pedepsește promovarea ideologiilor fasciste sau legionare.
„Este necesar de subliniat că, în prezent, nu există o lege adoptată de statul român care să condamne explicit comunismul, în sensul unei reglementări juridice generale, așa cum se solicita în Raportul final al Comisiei prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Condamnarea oficială a regimului comunist realizată prin declarația Președintelui României în anul 2006 a avut un caracter politic și simbolic, nu normativ”, mai arată instituția.
România a ieșit din comunism în urmă cu 37 de ani prin Revoluția sângeroasă care a dus la căderea Regimului Ceaușescu.
Dar, în mod paradoxal, după acești zeci de ani de libertate și democrație, ideea că în comunism „era mai bine” a crescut în popularitate.
Un sondaj publicat în 22 iulie 2025 arăta că peste jumătate din românii chestionați (55,8%) consideră că regimul comunist a fost, mai degrabă, un lucru bun pentru România. Detalii, aici.
La acel moment, Digi24.ro publica o serie de patru episoade prin care demonta „miturile raiului comunist”:
Cum erau, de fapt, educația, sănătatea și siguranța cetățeanului de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu
Erau într-adevăr mai bune mâncarea, filmele și muzica pe vremea lui Nicolae Ceaușescu?
Ceaușescu a plătit datoria externă, dar cu costuri uriașe pentru populație. Era România mai bogată?
„Ceaușescu a fost un lider bun”. Avea România într-adevăr un cuvânt de spus în plan extern?
O altă cercetare a IICMER, din noiembrie 2025, arăta că tinerii sunt expuși masiv pe TikTok la postări prin care se răspândesc nostalgii pro-totalitare și idei extremiste. Detalii, aici.
„Nu putem accepta faptul că Statul român își predă pe tavă cetățenii, în special tinerii, unor forțe care urmăresc prin manipulare doar remodelarea mentalului colectiv și distorsionarea percepțiilor, pentru ca, pas cu pas, în viitor, societatea să ajungă în pragul acceptării ideologiei unui regim dictatorial”, arăta IICMER într-o scrisoare deschisă, semnată și de reprezentanți ai societății civile, publicată în decembrie 2025.
Într-o discuție cu Digi24.ro, președintele IICMER, Daniel Șandru, sublinia nevoia „de a merge la firul ierbii” prin caravane educaționale și de nevoia de a „aduce în atenția publicului larg adevărul istoric cu privire la ce au însemnat cele două forme de regimuri totalitare - regimul interbelic legionar și regimul național-ceaușist”.