Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, după ce vizitat Casa Sclavilor din insula senegaleză Goree - un fost purgatoriu al comerţului cu sclavi unde, după ce erau selectaţi de proprietarii lor albi, africanii apţi de muncă erau ţinuţi până la îmbarcare - că istoria tristă, inumană şi imorală pe care a avut-o acest loc trebuie să îi inspire pe politicieni să se implice pentru a învăţa din acest trecut trist să construiască un viitor mult mai bun pentru oameni, relatează Libertatea, citată de News.ro.

„Istoria nu putem să o schimbăm, dar putem să tragem învăţăminte importante de aici. Istoria tristă, inumană şi imorală pe care a avut-o acest loc trebuie să ne inspire să ne implicăm noi, politicienii, efectiv, pentru a învăţa din acest trecut trist să construim un viitor mult mai bun pentru oameni”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, citat de Libertatea.

Preşedintele a afirmat că este foarte important şi să învăţăm să ne respectăm reciproc.

„Probabil cel mai important lucru care se poate învăţa de aici este că trebuie să ne implicăm şi să luptăm pentru drepturile omului, pentru că toţi suntem egali. Şi, în acelaşi fel, cred că este extrem de important să învăţăm să ne respectăm reciproc, pentru că nu este suficient să ne considerăm egali, trebuie să ne şi considerăm respectaţi unii faţă de ceilalţi. Vă doresc să păstraţi acest monument al unei istorii triste şi, prin cei care vă vizitează, să reuşiţi, pentru comunitatea dumneavoastră, pentru comunitatea africană, să construiţi un viitor mult mai luminos”, a încheiat şeful statului. 

Preşedintele Iohannis va fi primit joi  joi de preşedintele Republicii Senegal, Macky Sall, la Palatul Prezidenţial, va asista la inaugurarea Casei Naţiunilor Unite din Senegal şi va vizita Muzeul Civilizaţiilor Negre din Dakar. Şeful statului are programată şi o întâlnire cu foşti studenţi din Senegal care au studiat în România.

Insula Gorée se află în largul coastei Senegalului. Din secolul al XV-lea până în secolul al XIX-lea a fost cel mai mare centru de comerț cu sclavi de pe coasta africană. Condusă succesiv de portughezi, olandezi, englezi și francezi, arhitectura sa se caracterizează prin contrastul dintre cartierele sumbre ale sclavilor și casele elegante ale comercianților de sclavi. Astăzi continuă să servească ca o amintire a exploatării umane și ca un sanctuar pentru reconciliere, potrivit UNESCO.

Insula Goree stă mărturie pentru o experiență fără precedent în istoria umanității. Într-adevăr, pentru conștiința universală, această „insulă memorială” este simbolul comerțului cu sclavi și cu cortegiul său de suferință, lacrimi și moarte.

Amintirile dureroase ale comerțului cu sclavi din Atlantic sunt cristalizate în această mică insulă de 28 de hectare, situată la 3,5 km în largul coastei. Goree își datorează destinul poziției sale geografice - între nord și sud - și excelentei sale poziții strategice care oferă un refugiu sigur pentru ancorarea navelor, de unde și numele „Good Rade”. Astfel, încă din secolul al XV-lea a fost folosită de diverse națiuni europene, succesiv, ca escală sau ca piață de sclavi. Insula a fost în centrul rivalității dintre națiunile europene pentru controlul comerțului cu sclavi. Până la desființarea comerțului în coloniile franceze, bucata de pământ a găzduit mai multe case de sclavi. Printre elementele rămase care reflectă valoarea universală a lui Gorée se numără, în special, Castelul, un platou stâncos acoperit cu fortificații care domină insula - Relais de l’Espadon, fosta reședință a guvernatorului francez.

Insula Goree este acum o destinație de pelerinaj, un foaier de contact între Occident și Africa și un spațiu de schimb și dialog între culturi, prin confruntarea idealurilor de reconciliere și iertare.