Kelemen Hunor a spus miercuri, în exclusivitate la „Studio Politic” de la Digi24, că nu își pune mari speranțe în candidatura președintelui Klaus Iohannis, „fiindcă atunci când SUA, Franța, Marea Britanie au anunțat susținerea pentru Mark Rutte, aici vorbim de puterile nucleare din interiorul Alianței, e greu să vii tu din România și să schimbi aceste opțiuni anunțate clar și reconfirmate”. „Este o ambiție, până la urmă firească, a unui om politic, dar de la ambiția personală și până la a obține această funcție e cale lungă”, a adăugat președintele UDMR. În opinia sa, „nu prea contează” ce va face până la urmă președintele Iohannis, ci „contează mai mult ce va face România în viitor”.

Anca Suciu, jurnalist Digi24: Toată lumea se întreabă dacă președintele Iohannis a mers la Casa Albă să negocieze funcția de secretar general al NATO. Cum vedeți contextul vizitei?

Kelemen Hunor, președintele UDMR: Klaus Iohannis este la sfârșitul mandatului prezidențial, și în astfel de situații, dacă ne amintim ce s-a întâmplat acum 10 ani, și alți președinți au mers în vizită de curtoazie, nu a fost o vizită oficială, sau o vizită de stat. Din acest punct de vedere nu este nimic anormal. Este o vizită absolut de așteptat, fiindcă există o relație strânsă între Statele Unite și România, pe de o parte.

Pe de altă parte, a fost distins de Atlantic Council președintele României, și trebuia să meargă acolo să ia premiul oferit de acest think-tank important din SUA.

Eu nu văd în această vizită nimic spectaculos, și nimic anormal. Este o vizită de lucru, o vizită absolut corectă, de așteptat.

Anca Suciu: Se vorbește că încă nu există unanimitate pentru viitorul șef NATO. Pe surse, sunt state membre care ar fi iritate de anunțul pe care președintele Iohannis l-a făcut, când s-a oferit candidat. Ne uitam spre Ungaria, Turcia, țările de flancul estic. Oficial nu există nicio susținere în acest moment.

Kelemen Hunor: Nu prea este obișnuit, dacă ne uităm la istoricul NATO și cum au fost numiți secretarii generali, nu a existat o competiție la scenă deschisă niciodată. Acum este prima dată când se întâmplă. Sigur, poate au fost mai mulți candidați, dar fiind o alianță militară aceste lucruri s-au rezolvat prin negocieri diplomatice, și nu la scenă deschisă printr-un balet mediatic.

Deci, din acest punct de vedere este o noutate, și foarte multă lume a fost surprinsă.

Cum nu există o susținere pentru Klaus Iohannis în acest moment, și există o susținere puternică pentru Mark Rutte, lucrurile parcă sunt deja rezolvate. Este doar o chestiune de timp până când se va anunța această decizie.

Eu nu îmi pun mari speranțe în candidatura președintelui Klaus Iohannis, fiindcă atunci când SUA, Franța, Marea Britanie au anunțat susținerea pentru Mark Rutte, aici vorbim de puterile nucleare din interiorul Alianței, e greu să vii tu din România și să schimbi aceste opțiuni anunțate clar și apoi reconfirmate.

E o altă discuție ce cred eu despre Mark Rutte, dar aici nu vorbim despre calitățile unuia sau altuia. Rutte, am mai spus, este cel mai cinic om politic din Europa, este un om talentat, nu este un prieten al României. Eu nu cred că pentru Mark Rutte există prietenie în afară de interesele lui și ale Olandei, dar asta nu contează în această ecuație.

Nu cred că președintele Iohannis destabilizează NATO, așa cum se scrie. Totuși, haideți să păstrăm proporțiile.

România și Klaus Iohannis poate creează un pic de disconfort, dar nu destabilizează nimic. Asta ar însemna să fim extrem de puternici ca să putem noi destabiliza ceva în NATO, nici vorbă de așa ceva.

Este o ambiție, până la urmă firească, a unui om politic, dar de la ambiția personală și până la a obține această funcție e cale lungă.

Lista de posturi nu e lungă pentru un fost președinte, sau un viitor fost președinte. Nu vorbim despre un fost ministru, un fost premier, un fost parlamentar. Aici vorbim despre un viitor fost președinte. Nu poți să te duci să fii comisar pe comerț din funcția de președinte al unui stat membru al UE.

Poți să te duci la Consiliu președinte, poți să te duci să fii președintele Comisiei, poți să te duci la NATO, la ONU. În altă parte unde să te duci? Nu poți din funcția de președinte să ajungi în orice funcție europeană sau internațională. Sunt 3, 4 dar nu mai multe funcții unde poate să ajungă președintele Iohannis. Dacă ne uităm ce este disponibil acum, nu sunt prea multe opțiuni.

Nu prea contează acest lucru, până la urmă, contează mai mult ce va face România în viitor. Ce rol va avea în această regiune, cum își va asuma responsabilitatea în continuare, fiindcă regiunea rămâne în continuare extrem de importantă, regiunea Mării Negre și regiunea flancului estic, unde noi avem un rol important în continuare și vom avea un rol și mai important, fiindcă războiul nu se termină mâine, conflictele nu se vor termina mâine. Când se va termina va fi o nouă ordine mondială și unde se va așeza România pe termen mediu, lung este extrem de important, și mai puțin trebuie să ne preocupe pe noi ce va face Iohannis după 10 ani de președinție.