Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a făcut declarații joi după-amiază, la finalul Summitului de la Madrid, în care a vorbit despre o alianță unită, dar „nu un monolit” și a transmis că statele membre vor contribui mult mai mult la bugetul comun. Alianța va putea astfel să își consolideze apărarea și să facă mai multe exerciții militare. De asemenea, Stoltenberg a acuzat războiul brutal al lui Putin în Ucraina, precizând că întâlnirea dintre cei 30 de lideri din capitala Spaniei a fost una „transformatoare”.

Stoltenberg spune că liderii NATO au decis să sprijine Ucraina „pentru a se asigura că Ucraina prevalează ca stat suveran și independent în Europa”. Șeful NATO a descris războiul „brutal” al lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei ca fiind „absolut inacceptabil”, cu ramificații asupra întregii lumi, inclusiv în privința crizei alimentare. 

„Președintele Putin este cel care ar trebui să-și retragă forțele și să pună capăt imediat acestui război, oprind atacarea unei națiuni democratice suverane și provocând atât de multă suferință în Ucraina”, a transmis secretarul general al NATO, potrivit The Guardian. 

„Trebuie să găsim o soluție pentru a scoate cereralele ucrainene pe cale terestră sau maritimă. Atât Moscova cât și China folosesc metode de coerciție pentru a menține această problemă alimentară. Am discutat soluții pentru a sprijini partenerii NATO din zonă. Am întâmpinat multe crize, prin unitate am reușit să găsim soluții. Europa și SUA vor sta unite, împreună. Mulțumesc premierului și Guvernului Sanchez pentru acest Summit”, a mai declarat Jens Stoltenberg.

Șeful NATO a mai vorbit despre creșterea finanțării pentru apărare a statelor membre și a prezentat princpalele concluzii ale summitului:

Stoltenberg le-a spus reporterilor și că Grecia este dispusă să furnizeze nave care să ajute la exportul de cereale din porturile Ucrainei la Marea Neagră. 

Întrebat cu ce procent vor crește aliații contribuțiile NATO, Stoltenberg a spus că liderii Alianeți sprijină Ucraina, aducând noi echipamente militare. „Nu există o listă de echipamente pe care o excludem de acolo. Ucraina are nevoie de o gamă largă de echipamente moderne. În ce privește finanțarea comună, purtăm discuții că trebuie să investim mai mult în apărare și am decis obiectivele de finanțare până în 2030. Am căzut de acord că este vorba de o creștere considerabilă la bugetul comun NATO și ne va permite să investim mai mult în echipamente pre-poziționate și vom putea organiza mai multe exerciții militare și să punem la punct aparatura militară”, a precizat șeful NATO. 

Întrebat dacă Alianța se va lupta să păstreze unitatea cu atât de mulți membri diferiți, Stoltenberg a răspuns: „Veți găsi întotdeauna diferențe, iar pentru mine asta nu este o slăbiciune... suntem națiuni democratice”. Șeful NATO a adăugat că este important ca membrii NATO să se poată „uni în jurul problemelor de bază”.

În ceea ce privește declarațiile lui Vladimir Putin referitore la aderarea Suediei și Finlandei la NATO, Stoltenberg a spus că Suedia și Finlanda sunt state suverane și au dreptul să-și aleagă calea de a se alătura NATO, dacă asta vor să facă.

„Rusia este focusată integral pe acest război. Am văzut din partea Moscovei că nu influețează foarte tare că Suedia și Finlanda vor adera la NATO. Suntem pregătiți pentru orice eventualitate”, a mai spus Jens Stoltenberg. 

Se așteaptă ca Suedia și Finlanda să semneze oficial, marți, protocolul de aderare la NATO. Președinții ambelor țări nordice vor lua parte la proces, dar „realitatea” este că decizia a fost deja luată de liderii NATO ieri la summit, a mai precizat secretarul general al Alianței, citat de BBC News. 

Protocolul de aderare trebuie apoi ratificat de toate cele 30 de parlamente ale statelor membre pentru a permite ambelor țări să devină parte a NATO.

Stoltenberg a mai spus că trăim într-o lume mai „periculoasă” și „imprevizibilă”, cu operațiuni militare la scară largă în Europa, nemaivăzute după cel de-al doilea război mondial.

„În același timp, știm și că acest lucru se poate agrava. Pentru că dacă acesta (războiul lui Putin în Ucraina - n.red.) devine un război la scară largă între Rusia și NATO, atunci vom vedea suferință, pagubă, moarte și distrugere la o scară mult, mult mai rea decât ceea ce vedem astăzi în Ucraina.

Stoltenberg spune că NATO are două sarcini: 

„Acesta este motivul pentru care NATO nu face parte din conflictul de pe teren”, adaugă el. NATO și-a sporit prezența estică cu peste 40.000 de soldați „pentru a elimina orice loc de calcul greșit sau neînțelegere la Moscova cu privire la disponibilitatea noastră de a proteja fiecare centimetru din teritoriul NATO”, a mai spus Jens Stoltenberg.

Citește și: DOCUMENT. Ce prevede noul concept strategic al NATO: „Rusia este cea mai mare amenințare pentru securitatea aliaților”