Un tribunal sud-coreean a ordonat joi Japoniei, la aproape opt decenii de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, să despăgubească 16 femei supuse la sclavie sexuală în case de prostituţie ale armatei japoneze, o decizie care a provocat nervozitate la Tokyo, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Verdictul anulează o hotărâre a unei instanţe inferioare care respinsese în 2021 plângerea acestor femei, numite, cu un eufemism, „de confort”, constrânse să se prostitueze în bordelurile armatei imperiale japoneze în timpul războiului mondial.

La 21 aprilie 2021, examinând acest prim dosar civil prezentat justiţiei în Coreea de Sud împotriva Japoniei, un tribunal din Seul invocase „imunitatea suverană” a Japoniei pentru a respinge cererile victimelor, argumentând că, dacă li s-ar da dreptate, ar putea fi provocat un incident diplomatic.

Joi, însă, Înalta Curte de la Seul a stabilit că „este rezonabil a spune că imunitatea suverană nu ar trebui să fie respectată (...) în caz de conduită ilegală”, şi a ordonat ca fiecărei reclamante - dintre care unele, decedate între timp, sunt reprezentate de familii - să-i fie plătite 20 milioane de woni (circa 141.000 de euro).

Potrivit documentului judiciar consultat de AFP, Înalta Curte a considerat că victimele „au fost răpite cu forţa sau târâte în sclavie sexuală” şi, prin urmare, au suferit „daune” şi „nu au mai putut duce o viaţă normală după război”.

Lee Young-soo, una dintre reclamante, astăzi în vârstă de 95 de ani, a ridicat braţele spre cer joi în semn de bucurie la ieşirea de la tribunal, declarându-se „foarte recunoscătoare”.

Potrivit istoricilor, până la 200.000 de femei, majoritatea originare din Coreea, dar şi din alte ţări asiatice precum China, au fost constrânse să devină sclave sexuale pentru soldaţii japonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Chestiunea a apăsat multă vreme asupra relaţiilor bilaterale dintre Seul şi Tokyo, fostă putere colonială în Peninsula Coreeană între 1910 şi 1945.

Joi, ministrul de externe japonez Yoko Kamikawa a declarat că decizia Înaltei Curţi „contravine în mod clar dreptului internaţional şi acordurilor între cele două ţări”, şi a calificat-o drept „extrem de regretabilă şi absolut inacceptabilă”.

La rândul său, Ministerul de Externe de la Seul a afirmat că „examinează în detaliu verdictul” pronunţat joi.

El survine într-o perioadă în care guvernul conservator sud-coreean al preşedintelui Yoon Suk Yeol caută să „îngroape securea războiului istorică” şi să strângă legăturile cu Tokyo în faţa unui stat nord-coreean tot mai ameninţător în plan militar.

Guvernul japonez neagă că ar fi direct responsabil de abuzurile comise în timpul războiului, afirmând că victimele au fost recrutate de civili şi că bordelurile militare erau exploatate comercial.

Tokyo a refuzat permanent să compară în faţa tribunalelor sud-coreene, susţinând că acest contencios a fost tranşat prin tratatul din 1965 care a implicat acordarea a circa 800 milioane de dolari ca despăgubiri, sub formă de subvenţii sau împrumuturi cu dobândă scăzută.

Problema sclaviei sexuale impuse de armata imperială japoneză a fost adusă în atenţia opiniei publice pentru prima dată în 1991, când una din victime, Kim Hak Sun, şi-a povestit experienţa de „femeie de confort”. Gestul său a încurajat sute de alte victime din Coreea, China, Taiwan, Filipine, Indonezia şi Ţările de Jos să-i urmeze exemplul.