Preşedintele Klaus Iohannis participă, luni şi marţi, în Egipt, la Sharm El-Sheikh, la Summitul implementării climatice, care are loc în contextul celei de a 27-a Conferinţe a Părţilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27). În cadrul Declarației naționale, președintele a vorbit despre consecințele schimbărilor climatice, dar și despre eforturile pentru a combate acest fenomen.
„Vremurile pe care le trăim sunt cele mai dificile în decursul unei generații. Ne confruntăm cu un război pe continentul european care are efecte globale, insecuritate energetică, penurie alimentară și instabilitate economică. Acestea, însă, nu ar trebui să ne distragă atenția de la schimbările climatice. Dimpotrivă, limitarea schimbărilor climatice este esențială pentru abordarea multora dintre aceste provocări și pentru protejarea bunăstării generațiilor prezente și cele viitoare.
Schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci o realitate cotidiană, cu consecințe asupra sănătății umane, a naturii și a economiei. Țara mea, România, s-a confruntat anul acesta cu o secetă severă, cu implicații negative asupra alimentării cu apă, a producției hranei și a generării de electricitate. Așadar, eforturile de adaptare sunt cruciale pentru creșterea rezilienței atât a societăților, cât și a ecosistemelor care se confruntă cu riscuri climatice”, a transmis președintele.
Acesta spune că România spirjină rolul UE în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice.
„România sprijină pe deplin rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice și angajamentul nostru comun de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră. Trebuie să asigurăm o tranziție climatică ordonată, cu multiple beneficii: investiții în cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea economiei verzi și crearea de locuri de muncă. În plus, accesul la energie la prețuri accesibile poate fi asigurat prin investiții în capacități de producție a energiei cu emisii reduse de carbon, în rețele energetice reziliente și prin asigurarea unui cadru de reglementare adecvat pentru energiile regenerabile. Costul lipsei de acțiune în domeniul climei depășește cu mult costul acțiunii. Schimbările climatice generează pierderi și daune economice și non-economice în întreaga lume”, a spus Klaus Iohannis.
„Cei mai puternici aliați pe care îi avem în lupta împotriva schimbărilor climatice sunt cetățenii noștri. Trebuie să îi pregătim și să le dăm putere pentru a face față acestei lupte. Tinerii din România sunt foarte motivați să acționeze în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice, iar această dedicare ar trebui să reprezinte pentru noi toți o sursă de inspirație. Cred cu tărie în puterea educației de a genera un comportament prietenos cu clima. Sistemele de educație și de cercetare trebuie să fie mai bine aliniate la obiectivele climatice și să îi înzestreze pe cetățenii noștri, în special pe tineri, cu competențele necesare într-o economie și o societate cu emisii reduse de dioxid de carbon. Aștept cu nerăbdare un rezultat cuprinzător al COP27. În încheiere, vă invit să lucrăm împreună în acest sens, cu dăruire și hotărâre”, a mai declarat președintele la COP27.
În cadrul summitului, preşedintele Klaus Iohannis va participa la întâlniri multilaterale şi bilaterale care vizează promovarea cercetării şi inovării pentru a susţine acţiunile climatice, securitatea alimentară, comunităţile vulnerabile, adaptarea la schimbările climatice şi răspunsul eficient la situaţii de urgenţă generate de acestea.
De asemenea, şeful statului va coprezida alături de prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, un eveniment la nivel înalt pe tema promovării educaţiei privind schimbările climatice, la care vor participa şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană şi state partenere, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor europene şi ai organizaţiilor internaţionale. Această dezbatere, organizată la iniţiativa preşedintelui României, se fundamentează în bună măsură pe demersurile realizate la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, care s-au materializat cu lansarea, în luna iunie a acestui an, a Raportului "Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile", precizează sursa citată.
Pe agenda COP27 de la Sharm El-Sheikh se regăsesc teme precum adaptarea la schimbările climatice, mecanismul internaţional pentru pierderi şi daune asociate schimbărilor climatice, finanţarea acţiunii climatice şi dezvoltarea şi transferul tehnologiilor, dar şi promovarea egalităţii de gen inclusiv în contextul schimbărilor climatice.
Planeta se încălzește din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră. Fenomenele meteorologice extreme legate de schimbările climatice, inclusiv valurile de căldură, seceta, inundațiile și incendiile forestiere se intensifică. Conform datelor științifice, ultimul deceniu a fost cel mai cald înregistrat la nivel global. Temperaturile globale de suprafață au fost cu 1,09°C mai ridicate în deceniul 2011-2020 decât între 1850 și 19001.
Datele Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) confirmă că România nu face excepție de la acest trend. Începând din anul 1901, în fiecare deceniu au fost 1-4 ani extremi secetoși sau ploioși, frecvența crescândă a secetelor fiind evidentă îndeosebi după 1981, când anii secetoși s-au înregistrat într-un număr de 4-6 ani/deceniu. În anul agricol 2021-2022 (adică 1 Septembrie 2021-31 August 2022), s-au înregistrat 9 luni secetoase din cele 12. Seceta pedologică din anul agricol 2021-2022 a fost de lungă durată, în accentuare progresivă de la o lună la alta și în extindere în toate zonele agricole din România.
Pe agenda COP27 se regăsesc – printre altele – aspecte privitoare la adaptarea la schimbările climatice, Mecanismul Internațional Varșovia pentru pierderi și daune asociate cu schimbările climatice, chestiuni legate de finanțarea acțiunii climatice, aspecte referitoare la dezvoltarea și transferul tehnologiilor, aspecte referitoare la țările cel mai puțin dezvoltate, precum și aspecte legate de gen și schimbări climatice.
COP26 din 2021 s-a concretizat cu Pactul Climatic de la Glasgow, care a reafirmat obiectivul Acordului de la Paris din 2015 de limitare a creșterii temperaturii medii globale la 2˚C față de nivelul din perioada pre-industrială, avându-se în vedere eforturi suplimentare pentru ca această creștere să fie menținută sub 1,5˚C. Alte angajamente asumate au inclus reducerea treptată a producției de energie pe bază de cărbune. Au existat, de asemenea, acorduri de reducere a emisiilor de metan, protejare a pădurilor și de angajare a finanțării suplimentare pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să facă față schimbărilor climatice.
Viziunea Președinției COP27 este de a trece de la negocieri și planificare la implementare. Astfel, Președinția egipteană a COP27 a definit patru obiective cheie ale Summitului:
Delegația română va susține poziția comună a Uniunii Europene, agreată în cadrul Consiliului de Mediu din 24 octombrie 2022, prin Concluziile Consiliului. Angajamentul Uniunii Europene și al statelor sale membre rămâne unul ambițios, de atingere a neutralității climatice în Uniune până în 2050, în vederea îndeplinirii Acordului de la Paris. În plus, angajamentul prevede și obiectivul de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% comparativ cu 1990 până în anul 2030.
În cadrul reuniunilor de coordonare ale Uniunii Europene, România va susține ideea de a se promova cât mai eficient nivelul de ambiție declarat prin actualul angajament al Uniunii, pus în aplicare prin pachetul legislativ „Fit for 55”. România va sublinia importanța respectării, în continuare, a principiilor care au ghidat, până în prezent, politicile Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice, respectiv: echitate, solidaritate, flexibilitate și integritate de mediu.
România consideră că un succes al COP27 l-ar reprezenta obținerea unei decizii pe tema atenuării schimbărilor climatice. Mitigation Work Programme (MWP) ar trebui să înceapă în anul 2023 și să dureze până în 2030 sau cel puțin până când decalajul de atenuare este suficient închis.
Pentru România este foarte important să participe la discuțiile din cadrul COP27 referitoare la Programul de lucru Glasgow-Sharm-el-Sheikh (Glasgow-Sharm el-Sheikh Work Programme), atât prin prisma faptului că România susține diverse proiecte și inițiative privind adaptarea și atenuarea în țările în curs de dezvoltare, cât și ca urmare a faptului că România este angajată în consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității față de schimbările climatice. România continuă implementarea măsurilor privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, lucrând în prezent la revizuirea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNACS) pentru perioada 2022-2030 cu perspectiva anului 2050 și elaborarea unui nou Plan Național de Acțiune (PNASC) pentru implementarea acesteia, în cadrul proiectului RO-ADAPT.
Agricultura și sistemele alimentare se confruntă cu provocări complexe și unice în contextul schimbărilor climatice. Pe de o parte, acestea sunt extrem de vulnerabile la schimbările climatice și, pe de altă parte, reprezintă o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră care provoacă schimbări climatice.
România este parte și a inițiativei Misiunea de inovare în agricultură pentru climă (AIM for Climate), care a fost lansată oficial în 2021, la Conferința COP26 de la Glasgow, de către Statele Unite ale Americii și Emiratele Arabe Unite. Agricultura inteligentă din punct de vedere climatic ajută la transformarea sistemelor agricole în vederea creșterii durabile a productivității agricole, la adaptarea acestui sector la schimbările climatice și la reducerea/eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră din activitățile aferente.
La COP27 se va discuta și despre necesitatea utilizării celor mai bune practici și a celor mai avansate tehnologii și metodologii bazate pe știință în vederea raportării informațiilor referitoare la gazele cu efect de seră. Asimilarea și înțelegerea elementelor discutate cu privire la cadrul de transparență sub prevederile Acordului de la Paris vor avea ca efect benefic îmbunătățirea capacității și acurateței raportărilor la nivel național.
În cadrul discuțiilor care vor avea loc la COP27, Părțile vor fi invitate să dezbată și modalitățile de îmbunătățire a sprijinului pentru consolidarea capacității instituționale, creșterea gradului de conștientizare și o mai mare implicare a punctelor focale naționale privind Acțiunea pentru Împuternicirea Climatică (Action for Climate Empowerment, ACE).
Citește și EXCLUSIV Strategia României pentru COP 27. Ministrul Mediului: „Suntem purtătorii de drapel în luptă împotriva schimbărilor climatice”