La aproape trei ani după sângeroasa lovitură de stat din Myanmar, junta militară care a preluat conducerea țării se vede nevoită acum să lupte pe mai multe fronturi împotriva puternicelor miliții etnice care s-au alăturat forțelor de rezistență și au lansat împreună o ofensivă majoră fără precedent, relatează CNN.
În această nouă campanie militară, junta a pierdut controlul mai multor orașe de frontieră, puncte militare strategice și căi de acces vitale, acestea fiind cele mai mari pierderi suferite de armată în ultimele decenii, potrivit experților.
„Junta se prăbușește în acest moment și asta a fost posibil doar datorită acestui efort extins la nivelul întregii țări”, a explicat analistul independent Matthew Arnold. Este „un moment existențial pentru armată”, în timp ce forțele de rezistență „se concentrează acum pe cucerirea marilor orașe pentru a înfrânge complet junta”.
Operațiunea 1027 a fost lansată la finalul lunii octombrie de o alianță formată din trei armate etnice rebele foarte puternice din nord-estul țării. Între timp, ofensiva a devenit o campanie militară complexă prin care se încearcă dobândirea controlului asupra orașelor și zonelor din nordul, vestul și sud-estul statului Myanmar.
Aproape 200 de civili au fost uciși și 335.000 de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele din 27 octombrie și până acum, potrivit datelor ONU.
Războaiele civile dintre multele armate etnice și guvernele militare care au condus țara au avut loc cu regularitate în Myanmar de multe decenii încoace, dar ultima intensificare a luptelor a izbucnit după ce o parte a populației s-a răzvrătit împotriva loviturii de stat din 2021 în care armata condusă de generalul Min Aung Hlaing a răsturnat guvernul ales în mod democratic al lui Aung San Suu Kyi.
Înfrângerea unei instituții atât de adânc înrădăcinată în societatea din Myanmar cum este armata, care a condus țara pentru o jumătate de deceniu în modul cel mai brutal și înfiorător cu putință, nu va fi o misiune simplă, iar refuzul armatei de a se da la o parte în fața opoziției ar putea afunda țara într-un conflict mult mai lung.
Cu toate că ultima intensificare a luptelor nu a afectat încă marile orașe Yangon, Mandalay sau Naypyidaw, ea reprezintă un punct de cotitură pentru forțele de rezistență.
Confruntările armate au ajuns acum să aibă cel mai mare nivel de intensitate pe care l-au avut de la lovitura de stat și până acum, potrivit biroului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA).
„Este începutul sfârșitului pentru Consiliul Administrației de Stat, îl vedem deja”, a spus Bo Nagar, comandantul Armatei Naționale Revoluționare a Birmaniei (BNRA), care luptă împotriva armatei în regiunile centrale din Myanmar.
Mai mulți membri din armatele de rezistență și analiști au explicat faptul că deși junta nu a deținut niciodată controlul total asupra țării, războiul pe mai multe fronturi a întrebuințat atât de tare capacitățile militare ale juntei încât aceasta se găsește acum într-o poziție defensivă în special în nord-estul țării.
Președintele numit în fruntea țării de junta militară, Myint Swe, a avertizat la începutul luni că „dacă guvernul nu abordează eficient incidentele care au loc în regiunile de graniță, țara se va destrăma în mai multe părți.”
Junta a recunoscut că se dau lupte grele și a ordonat staff-ului guvernamental și persoanelor cu experiență militară din capitală să se pregătească să fie chemați să participe la război în caz de urgență, potrivit Reuters. De asemenea, a fost impusă legea marțială în mai multe orașe din nord-est.
Junta a pierdut controlul asupra a cel puțin șase orașe din statul Shan, din regiunea muntoasă din nordul țării, printre care se numără și Chin Shwe Haw și Kunlong – două orașe strategice de la graniță aflate pe principalul drum pe care se desfășoară comerțul cu China. În plus, armata a pierdut peste 100 de baze militare.
În junglele din sud-estul țării, au fost filmate scene cu trupele juntei care se predau rebelilor, în timp ce în zonele deluroase din vest, mii de oameni au fost nevoiți să fugă din cauza războiului și să treacă graniță înspre India. Printre cei care au fugit se numără și 43 de soldați birmanezi care au scăpat după ce rebelii au cucerit baza lor militară.
„Din cauza lipsei sprijinului din partea civililor, soldații de pe teren sunt cu moralul la pământ”, a spus Lin Lin, purtător de cuvânt al Armatei Birmaneze pentru Eliberarea Poporului.
„Când ne uităm la luptele care duc la asedierea orașelor, nu se pune problema să nu aibă armele adecvate, ci le lipsește dorința de a lupta, spre deosebire de înainte... din cauză că le lipsește dorința de a lupta, noi câștigăm mai mult.”
Cu toate că este greu de prezis cine va câștiga războiul, ceea ce este clar este că Operațiunea 1027 a înclinat balanța militară în favoarea rezistenței, potrivit analistului Ye Myo Hein de la Institutul pentru pace din SUA și Centrul Wilson. Armata este atacată din toate părțile pe întreg teritoriul țării.
Potrivit analistului, armata birmaneză este mult mai mică decât se crede în mod obișnuit, aceasta având doar 150.000 de membri și doar 70.000 de soldați pregătiți de luptă. „Abia se pot susține ca o forță de luptă, cu atât mai puțin un guvern.”
Fără a putea să își controleze granițele și cu valuri noi de refugiați care se împrăștie în țările vecine, incapacitatea juntei de a menține stabilitatea națiunii riscă să înfurie unul dintre singurii săi mari aliați și principala sursă de investiții: China.
„Toate țările vecine au investit mult pentru a menține relații pozitive cu junta”, a explicat Arnold. „Dar imediat ce vor începe să piardă accesul la Myanmar, asta le va schimba toate calculele geopolitice. Cred că asta se aplică pentru China, dar și pentru India și Thailanda.”
„Pentru a putea avea o țară democratică federală pentru drepturi egale, trebuie să devenim mai puternici coordonându-ne unii cu ceilalți”, a spus liderul rebel Bo Nagar. „Cu acest tip de unitate, cred că putem să înfrângem rapid armata asupritoare. Și când totul se va încheia, acest tip de unitate va fi o fundație pentru reconstruirea țării noastre.”