Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât marţi că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv. Astfel, multe dosare de corupție ar putea fi închise.
Mai multe instanţe din ţară au solicitat Înaltei Curţi să stabilească dacă deciziile CCR privind prescripţia retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la instanţa supremă a hotărât marţi că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv, potrivit Agerpres.
„Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului „mitior lex” prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii”, potrivit ICCJ.
Pe 26 mai, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 - mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale.
Unele instanţe au suspendat procesele în aşteptarea unei lămuriri de la Instanţa supremă, altele au trecut însă direct la aplicarea deciziei CCR şi au dispus încetarea unor procese de corupţie.
Curtea de Apel Bucureşti a fost prima instanţă care a sesizat ÎCCJ în legătură cu această chestiune, urmată apoi de alte instanţe.
Surse judiciare au explicat pentru Agerpres că această decizie va afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau în anchetă la procurori, iar inculpaţii vor scăpa de condamnare sau acuzaţii, ca urmare a prescrierii faptelor.
Există şi trei cazuri de condamnaţi definitiv care au fost eliberaţi din închisoare pe acelaşi motiv - faptele s-au prescris:
Alte zeci de dosare aflate pe rolul instanţelor au fost suspendate de la judecată în aşteptarea deciziei Instanţei supreme privind prescrierea faptelor, acestea urmând cel mai probabil să se închidă:
De această prevedere ar mai putea beneficia şi fostul ministru Elena Udrea, care are pe rolul instanţelor încă două dosare. Este vorba de dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009, în care Udrea a primit o condamnare de opt ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită şi spălare a banilor. Procesul se judecă în faza de apel la Instanţa supremă.
De asemenea, ea este judecată la Curtea de Apel Bucureşti în dosarul „Hidroelectrica”, în care este acuzată de trafic de influenţă şi spălare a banilor, în legătură cu suma de 5 milioane de dolari primită de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu.
În prezent, Elena Udrea se află în penitenciarul Târgşor, unde execută o pedeapsă de 6 ani primită în dosarul „Gala Bute”, în care a epuizat toate căile de atac. În acest dosar, ea nu a invocat prescrierea faptelor.