Finlandezii merg la vot, duminică, pentru a-și alege un nou președinte, în contextul unor relații înghețate cu Rusia și alăturării țării la Alianța Nord-Atlantică care mărește tot mai multi importanța funcției prezidențiale, relatează The Guardian.

Finlanda este un sistem semi-prezidențial, în care puterile președintelui sunt limitate și distribuite pe câteva sectoare specifice – politica externă și de apărare. Președintele republicii este comandantul suprem al armatei și coordonează politica externă a țării în colaborare cu guvernul.

Doi politicieni conduc suita de candidați – fostul premier conservator, Alexander Stubb, și fostul ministru de externe, Pekka Haavisto. Haavisto a aparținut de Partidul Verde însă în prezent candidează ca independent. Actualul președinte, Sauli Niinisto, nu mai poate candida fiind la finalul celui de-al doilea mandat consecutiv de șase ani.

Pe locul trei este candidatul partidului de extremă dreapta, Jussi Halla-aho, despre care experții spun că are șanse să ajungă în turul doi. Votarea s-a deschis la ora locală 9:00 și urmează să se închidă la ora locală 20:00.

Relațiile dintre Rusia și Finlanda s-au deteriorat accentuat după ce regimul criminal de la Kremlin a luat decizia de a invada Ucraina.

Războiul sângeros al lui Putin a determinat Finlanda să renunțe la politica sa de neutralitate veche de decenii și să se alăture NATO. Finlanda s-a alăturat oficial Alianței Nord-Atlantice în aprilie 2023. Rusia și Finlanda împart o graniță masivă, de 1.340 de kilometri. În urma alăturării Finlandei la NATO, Rusia a amenințat imediat cu „contramăsuri”.

În urma acestor evenimente, toți candidații prezidențiali au o poziție similară – susțin aderența Finlandei la NATO și noul rol al țării în contextul mai larg de securitate european.

Un sondaj publicat de televiziunea publică Yle arată că Stubb are prima șansă și conduce cu 27% din vot, în timp ce Haavisto se află pe locul doi la mică distanță cu 23%. Pe locul trei este Halla-aho cu 18%.