În Franța, magazinele cu aer condiționat care nu închid ușile sunt amendate. În Germania, monumentele publice nu mai sunt luminate, iar în Grecia aparatele de aer condiționat nu pot fi programate pentru o temperatură sub 27 de grade. Măsuri de reducere a consumului de energie au anunțat și alte state care vor să se asigure că trec iarna cu bine în cazul în care Rusia va întrerupe livrările de gaze. La București, însă, despre reducerea risipei de curent și gaze se vorbește mai mult în glumă.

După miezul nopții, în instituțiile publice mai sunt birouri în care sunt uitate becuri aprinse, iar clădirile mai toate sunt luminate. Asta, deși curentul s-a scumpit iar facturile au crescut și ele.

Ministerul Muncii a plătit pentru energia consumată în primele șase luni ale anului cu 36% mai mult față de aceeași perioadă din 2021. Și asta în condițiile în care, cel puțin la nivel declarativ, se iau măsuri de reducere a consumului, precum scoaterea calculatoarelor din priză și înlocuirea becurilor cu unele LED.

Georgiana Iuzic - jurnalist Digi24: Pentru a face economie la energie, cei de la Ministerul Mediului au instalat ferestre cu protecție solară și au schimbat becurile clasice cu LED-uri. Cu toate acestea, consumul lor s-a redus cu doar 6,4%, asta în condițiile în care facturile au fost mai mari cu peste 8% anul acesta față de 2021.

După ce factura la curent a urcat la 1,2 milioane de lei, Primăria Timișoara vrea să diminueze consumul, mai ales cu iluminatul public.

Dominic Fritz, primarul Timișoarei: „Avem proiecte depuse în valoare de 26 de milioane de lei în care, pe de o parte, o să înlocuim corpurile de iluminat cu becuri LED și în același timp o să investim și în mecanisme de telegestiune, adică să putem lua corpuri de iluminat care, spre exemplu, după ora 1 noaptea să poată fi date mai încet, astfel încât să putem economisi energie”.

În Capitală, economia la energie electrică este lăsată la latitudinea bunului simț.

Nicușor Dan, primarul Capitalei: „Nu există măsuri administrative. Măsurile de bun simț, de a închide becul când ieși din cameră”.

Între timp, statele europene iau măsuri concrete de reducere a consumului. De exemplu, statul francez amendează cu 750 de euro magazinele care au aerul condiționat pornit, dar nu închid ușa. Tot la ei, după miezul nopții, publicitatea luminoasă este oprită. În Germania se sting reflectoarele de pe monumentele publice, se opresc fântânile, iar dușurile de la piscinele municipale și sălile de sport se fac cu apă rece. Germania încearcă astfel să-și reducă din consumul de gaze în eventualitatea unui stopări a livrărilor din Rusia.

Pe motiv că noi suntem mai puțin dependenți de importurile de energie, oficialitățile par a lua în glumă tema reducerii risipei de electricitate.

Virgil Popescu, ministrul Energiei: „Sigur că și acum am putea stinge mai multe becuri, dar cred că nu ne-am mai putea vedea”.

László Borbély, consilier de stat - coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă: „Eu fac parte din acea generație, îmi place să spun, din anii ’60 - ’70, de «Flower Power». Aveam un slogan: «make love, not war». Ar trebui să «make sustainable development, not war».

Așa economisesc și încerc să instalez panouri fotovoltaice”.

România nu are în momentul de față o strategie națională de reducere a consumului de energie în administrație, deși astfel s-ar putea economisi bani publici.