Norvegia urmează să predea conducerea organismului interguvernamental format din țări cu teritorii în zona Arctică, după „doi ani dificili”, perioadă în care au existat tensiuni fără precedent între țările membre, legate de războiul Rusiei în Ucraina și amenințarea lui Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, scrie The Guardian.

Consiliul Arctic necesită consensul tuturor celor opt state arctice – SUA, Rusia, Canada, Finlanda, Islanda, Norvegia, Regatul Danemarcei (care include Groenlanda) și Suedia – pentru toate deciziile și declarațiile. În ciuda diviziunilor profunde dintre membrii săi, reflectate la nivel global – în special în ceea ce privește Rusia și, odată cu realegerea lui Trump, SUA – consiliul rămâne activ și intact.

Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, predă luni președinția rotativă de doi ani ministrului de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, în cadrul unei reuniuni a consiliului. Danemarca ar fi trebuit să preia președinția, dar, într-un semnal că Copenhaga încearcă să-și reseteze relațiile cu Groenlanda – fostă colonie daneză care face în continuare parte din regat – conducerea va fi preluată de Groenlanda.

„Au fost doi ani dificili, ca să fiu sincer, deoarece contextul global, internațional, a făcut imposibilă desfășurarea completă a activității ca de obicei”, a declarat Eide pentru The Guardian. „Dar am fost foarte hotărâți să menținem consiliul unit, să păstrăm membrii și să avem activitate și suntem mulțumiți să raportăm că am reușit acest lucru.”

El a recunoscut că obiectivele lor – inclusiv cele legate de oceane, criza climatică și populațiile din nord – au fost „limitate”, dar a spus că consiliul, înființat în 1996, a reușit să mențină relații funcționale în ciuda tensiunilor considerabile apărute după invazia pe scară largă a Ucrainei.

„Am reușit să-l ținem unit”, a spus el. „Și, spre deosebire de alte formate, nimeni nu a plecat și nimeni nu a sugerat că ar trebui să ne oprim din muncă și, încetul cu încetul, am reușit să dezvoltăm o anumită cooperare practică.”

Următorii doi ani ar putea aduce provocări și mai mari, pe măsură ce Trump continuă să amenințe cu preluarea Groenlandei și pe fondul relațiilor volatile dintre SUA și vecinii săi arctici, precum și a dinamicii schimbătoare dintre SUA și Rusia. De asemenea, China are o prezență tot mai mare în regiune.

Mult timp, a spus Eide, consiliul a reușit să se țină departe de politica din sud, dar de la invazia Ucrainei acest lucru a devenit imposibil. În ciuda schimbărilor, el consideră esențială menținerea unității arctice.

„Există în continuare dorința de a menține un consiliu arctic circumpolar complet, în care toate statele arctice să fie membre”, a spus el. „Sunt exact opt țări care se învecinează cu Arctica și toate sunt membre, iar noi nu am fi deloc mulțumiți dacă acest lucru s-ar fragmenta în organizații diferite.”

În ciuda acestui fapt, Norvegia, la fel ca toate țările nordice, și-a schimbat radical perspectiva asupra Rusiei, după ce relațiile se îmbunătățiseră considerabil de la sfârșitul Războiului Rece, cele două țări continuând cooperarea în Marea Barents.

Chiar săptămâna trecută, Norvegia și-a lansat prima strategie națională de securitate din istorie, ca răspuns la ceea ce a descris drept „cea mai gravă situație de securitate cu care s-a confruntat țara noastră de la al Doilea Război Mondial”.

Eide a spus că nu crede că o amenințare de atac este iminentă, dar că este „o datorie de precauție să fim pregătiți”, mai ales având în vedere „cea mai mare concentrare de arme nucleare din lume, aflată chiar lângă fereastra noastră”, pe peninsula Kola a Rusiei.

El a afirmat că un conflict violent este puțin probabil să izbucnească în Arctica, dar regiunea ar putea deveni esențială în cazul unui „conflict internațional de amploare între est și vest”. „Atunci Arctica este foarte relevantă, pentru că este cea mai scurtă rută pentru rachete și avioane și așa mai departe între Rusia și America de Nord, și asta a fost întotdeauna foarte prezent în evaluările noastre”, a spus el.