Cu toate că activitatea renumiților „vânători de naziști”, Serge și Beate Klarsfeld, a ajutat la demascarea și condamnarea mai multor persoane care au făcut parte din mașinăria nazistă de exterminare, precum Klaus Barbie, poreclit „Măcelarul din Lyon”, mulți alți criminali de război care au participat la Holocaust au reușit să își trăiască restul vieții în liniște, relatează Deutsche Welle. Germania continuă să îi caute acum pe ultimii ucigași și colaboraționiști naziști rămași în viață.
Descoperirea spectaculoasă a lui Klaus Barbie, liderul Gestapo de la Lyon din perioada 1942-44, poreclit „Măcelarul din Lyon” pentru cruzimea sa, care a fugit în Bolivia după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, a fost lăudată în Germania, acolo unde, timp de zeci de ani, căutarea criminalilor de război naziști s-a limitat doar la câteva figuri mai importante.
Barbie, care a fost arestat în Bolivia și trimis în Franța pentru judecată, la aproape 40 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, fusese șeful Gestapo din Lyon și torturase evrei și membri ai Rezistenței franceze.
După război, a fost ajutat de SUA să fugă în Bolivia, ca să ajute în lupta anticomunistă. Ulterior, a fost recrutat și de spionajul vest-german.
În Bolivia, a lucrat cu Pablo Escobar și a ajutat la organizarea loviturii de stat prin care a ajuns la putere generalul Luis Garcia Meza, susținut de baronul drogurilor Roberto Suárez Gómez, supranumit „Regele Cocainei”. Barbie a murit în Franța în 1991, de cancer.
Serge Klarsfeld, un avocat și supraviețuitor al Holocaustului care s-a născut la București (familia sa a emigrat în Franța înainte de izbucnirea războiului), a descris strategia lor de investigare în termeni simpli: „I-am căutat doar pe criminalii care au luat decizii în legătură cu soarta unor mase de evrei.”
„I-am căutat doar pe liderii Soluției Finale. Căutarea și implicarea noastră în arestarea lui Barbie după un efort de 12 ani, din 1971 până în 1983, ne-a adus o mare apreciere în Franța”, a mai scris Klarsfeld pentru DW.
Serge și Beate Klarsfeld au fost primii care au dezvăluit în 1971 unde trăia Barbie și numele fals pe care îl adoptase. Acesta a fost arestat abia în 1983 de autoritățile noului guvern ales democratic din Bolivia, fiind reținut sub pretextul că datora 10.000 de dolari și extrădat doar câteva zile mai târziu în Franța.
Cuplul Klarsfeld a primit în 2015 Ordinul de Merit al Germaniei pentru munca lor cu scopul de a-i aduce în fața justiției pe naziștii ce nu au fost trași la răspundere după încheierea războiului. În 2024, președintele francez Emmanuel Macron le-a prezentat celor doi cel mai înalt Ordin de Merit al Franței.
Activitatea lor a reprezentat baza unei decizii parlamentare istorice pe data de 3 iulie 1979. După aproape 20 de ani de dezbateri despre cum ar trebui judecate crimele de război naziste, Bundestagul a promulgat o lege prin care crimele și genocidul nu mai puteau fi prescrise.
„Dacă germanii ar fi adoptat legea din 1979 în 1954, cazurile a mii de criminali naziști ar fi fost examinate de procurori publici și, într-un final, de curțile de judecată. Dar mulți judecători au fost în Partidul Nazist și ar fi fost indulgenți cu ei”, a spus Klarsfeld.
Mai recent, multe piese mai mici din mașinăria nazistă de exterminare au sperat că vor fi cruțate, cum a fost cazul lui Irmgard Furchner, care a murit anul acesta la vârsta de 99 de ani.
Fosta secretară a lagărului de concentrare din Stutthof a fost găsită vinovată în 2022 de sprijin și complicitate în peste 10.000 de crime.
Un fost gardian al lagărului de concentrare din Sachsenhausen, care acum are 100 de ani, este judecat în această perioadă în Germania, fiind suspectat de complicitate în alte 3.300 de crime din timpul Holocaustului.
Dar de ce este atât de important ca acești centenari, care de multe ori sunt declarați inapți pentru interogatoriu, să fie aduși în fața judecătorilor?
„Numai verdictul de vinovăție, cu toate că vine târziu, este foarte important pentru că stabilește răspunderea penală și vinovăția. Importanța pentru rudele victimelor nu poate fi supraestimată”, a spus procurorul german Thomas Will.