Armata germană are nevoie de cel puţin 75.000 de soldaţi suplimentari pentru a-şi îndeplini angajamentele faţă de NATO, în timp ce Alianţa îşi adaptează planurile de apărare pentru a face faţă unei Rusii tot mai ostile.
La summitul lor desfăşurat la Vilnius anul trecut, liderii statelor NATO au aprobat primele planuri majore de apărare de la sfârşitul Războiului Rece şi care detaliază cum ar răspunde Alianţa în eventualitatea unui atac rusesc.
Această măsură presupune o schimbare fundamentală după ce NATO, decenii la rând, nu a avut nevoie de elaborarea unor astfel de planuri, statele membre angajându-şi în acest timp trupele doar în războaie de relativ mică anvergură, precum cele din Afganistan şi Irak, şi estimau că Rusia post-sovietică nu mai reprezintă o ameninţare existenţială.
Planificatorii NATO şi ai statelor membre au lucrat serios la transpunerea acestor planuri în cerinţe concrete, identificând neajunsurile în privinţa trupelor, armelor şi altor echipamente necesare apărării în faţa unui atac rusesc, despre care ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a susţinut miercuri că ar putea veni în anul 2029.
Noile cerinţe NATO arată că Bundeswehr-ul, armata germană, va avea nevoie de circa 75.000 de soldaţi suplimentari pentru a acoperi efectivele noilor corpuri, divizii şi brigăzi aliate necesare implementării planurilor de apărare, notează Der Spiegel, preluat de Reuters și Agerpres.
Bundeswehr-ul are în prezent aproximativ 180.000 de soldaţi, sub ţinta sa de 200.000, şi circa 80.000 de angajaţi civili. Germania a renunţat în anul 2011 la serviciul militar obligatoriu, dar ministrul Boris Pistorius a promis că va prezenta curând propuneri în vederea unei posibile reintroduceri a acestuia într-o anumită formă.