Deputaţii francezi au adoptat miercuri o rezoluţie pentru creşterea sprijinului pentru Ucraina, care include un apel la confiscarea activelor ruseşti îngheţate, o măsură la care guvernul se opune.
Parlamentul francez a fost divizat pe această temă, ca şi pe cea a construirii unui sistem european de apărare şi a sprijinirii aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, în timpul dezbaterilor uneori aprinse, relatează AFP, potrivit Agerpres.
În cele din urmă, textul a fost adoptat cu 288 de voturi pentru şi 54 împotrivă, în special cu sprijinul deputaţilor macronişti, socialişti şi ecologişti, precum şi al partidelor de dreapta Les Républicains şi Horizons.
Deputaţii din La France insoumise (LFI, extrema stângă) şi comuniştii au votat împotrivă, în timp ce extrema dreaptă Rassemblement National (RN) s-a abţinut.
Adoptarea acestui text intervine într-un moment de frământare geopolitică, marcat de accelerarea negocierilor de pace, odată cu acordul Ucrainei faţă de o propunere americană de încetare a focului cu Rusia pentru 30 de zile.
Rezoluţia are în esenţă o valoare simbolică, dar deputaţii francezi speră că le va permite să influenţeze linia guvernului. Rezoluţia invită UE, NATO şi „alte ţări aliate” să continue şi să îşi sporească sprijinul politic, economic şi militar pentru Ucraina”. De asemenea, deputaţii au modificat textul pentru a solicita UE „să construiască o apărare europeană independentă”.
Însă subiectul activelor ruseşti în special a ieşit în evidenţă, într-un moment în care în Europa se fac tot mai multe apeluri pentru confiscarea acestora. Textul final „îndeamnă Uniunea Europeană şi statele sale membre să procedeze fără întârziere la confiscarea activelor ruseşti îngheţate şi imobilizate (...), pentru a finanţa sprijinul militar acordat Ucrainei în rezistenţa şi reconstrucţia sa”.
Deputaţii LFI şi RN s-au opus ideii, despre care au spus că încalcă dreptul internaţional. Potrivit deputatului grupului independent Liot Laurent Mazaury (Liot), raportor al textului, „dreptul cutumiar” permite utilizarea activelor dacă acestea sunt „consacrate în mod corespunzător sprijinului pentru Ucraina şi reconstrucţiei Ucrainei”, fără a fi vorba de o altă utilizare a acestora.
Veniturile generate de activele ruseşti sunt deja utilizate pentru a ajuta Kievul. Însă confiscarea totală a acestor active ridică probleme juridice şi problema precedentului economic pe care această mişcare ar putea-o reprezenta pentru investitorii străini, a declarat Benjamin Haddad, ministrul pentru Europa.
LFI şi RN au acuzat, de asemenea, că rezoluţia transmite un mesaj belicos. Aceasta „va alimenta ostilităţile şi poartă în ea seminţele unui nou război”, a afirmat deputata Sophia Chikirou. „Când votaţi pentru război, trebuie să fiţi capabili să mergeţi şi să îl purtaţi. Aveţi deputaţi? Demisionaţi când intrăm în război şi mergeţi pe front”, a declarat deputatul RN Marc de Fleurian.
„Vrem ca Uniunea Europeană să fie puternică tocmai pentru a opri războiul, pentru a apăra Ucraina”, a replicat Patrick Mignola, ministrul pentru relaţiile cu Parlamentul. Marine Le Pen, fondatoarea RN, declarase marţi că se opune rezoluţiei din cauza unui paragraf privind aderarea Ucrainei la UE. Versiunea finală a textului solicită UE să „însoţească procesul de aderare”.
Alte puncte care au dat naştere la dezbateri au fost problema importurilor de gaze ruseşti de către ţările UE şi prezenţa soldaţilor francezi pe teritoriul ucrainean în cazul unui acord de pace.
Textul final modificat „încurajează guvernul francez şi partenerii săi europeni să studieze posibilitatea desfăşurării de forţe europene de menţinere a păcii în Ucraina”.