Fostul procuror general al Romaniei s-a pensionat la 50 de ani. Klaus Iohannis a semnat decretul

Fostul procuror general al Romaniei s-a pensionat la 50 de ani. Klaus Iohannis a semnat decretul

Autor: Stiri.Click
Publicat: 2023-08-11 12:49:01
Sursa:

Fostul procuror general al Romaniei s-a pensionat la 50 de ani. Klaus Iohannis a semnat decretul Imagine

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretele de eliberare din funcţie a mai multor magistraţi, ca urmare a pensionării acestora. Printre ei se numără și fostul procuror general al României, Gabriela Scutea.

Potrivit unui comunicat remis vineri de Administraţia Prezidenţială, şeful statului a eliberat din funcţie mai mulți procurori, printre care și Gabriela Scutea, fosta șefă a Parchetului General.

„Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri, 11 august 2023, următoarele decrete:

Decret privind eliberarea din funcția de procuror a doamnei Scutea Gabriela la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, având gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - pensionare, la data de 18 august 2023”, se transmite Administrația Prezidențială.

Gabriela Scutea a fost șefa Parchetului General începând din februarie 2020.

Ea are 50 de ani și lucrează de 26 de ani în magistratură, potrivit CV-ului de pe site-ul Ministerului Justiției.

Ceilalți procurori eliberați din funcție prin decret prezidențial sunt:

Camelia Oancea - procuror cu grad profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina - pensionare;

Dalida Mirela Militaru - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj - pensionare;

Nicoleta Pantilie - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, având gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel, în prezent detaşată în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, delegată în funcţia de director adjunct al Direcţiei resurse umane şi organizare - pensionare.

Citește mai multe despre:

Economie 2024-08-21 20:34:43

Noul executiv de la Varșovia, condus de premierul liberal Donald Tusk, a anunţat luni o nouă etapă în "reinstaurarea statului de drept". Măsurile, menite să "asaneze situaţia" Curţii Constituţionale, în continuare controlată de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS), vizează schimbarea judecătorilor actuali și alegerea altora, transmite AFP. Acest "pachet de reparaţie", prezentat de ministrul justiţiei Adam Bodnar, va cuprinde în principal o rezoluţie a Dietei (camera inferioară a parlamentului polonez) care va face referire la carenţele funcţionării actualei Curţi Constituţionale, inclusiv conducerea ei de către Julia Przylebska, care, conform actualei puteri, ar deţine ilegal postul de preşedinte al Curţii.Acelaşi pachet include şi un proiect de amendament constituţional menit să permită schimbări în cadrul Curţii Constituţionale prin înlăturarea judecătorilor actuali şi alegerea altora în locul lor. Totuşi, adoptarea unui astfel de amendament necesită şi voturi din partea parlamentarilor opoziţiei conservatoare, care deja a anunţat că nu-l va susţine.Reforma anunţată se înscrie în lupta dintre actuala şi fosta putere ce are ca mize principale justiţia şi presa, dar şi în lista de angajamente pe care Varşovia a transmis-o Bruxellesului pentru deblocarea fondurilor europene îngheţate de Comisia Europeană pentru a sancţiona fostul guvern conservator, pe care l-a acuzat de încălcarea statului de drept prin reformele efectuate în justiţie, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului naţional.După ce partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS) a pierdut majoritatea şi guvernarea în urma alegerilor din octombrie, noul guvern condus de liberalul pro-UE Donald Tusk a promis că va anula măsurile fostului guvern criticate de Bruxelles pentru a obţine deblocarea fondurilor şi va restabili statul de drept.Într-un plan de acţiune transmis Comisiei Europene pe 20 februarie, noul guvern polonez a recunoscut întâietatea dreptului UE şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a UE (CJUE) în faţa dreptului polonez şi a deciziilor instanţelor poloneze, a promis revizuirea alcătuirii "inadecvate" a Curţii Constituţionale, s-a angajat de asemenea să separe Procuratura de Ministerul Justiţiei, să pună capăt "influenţei politicienilor" asupra Consiliului Naţional al Magistraturii şi să consolideze independenţa Curţii Supreme.Planul a fost salutat de Bruxelles, care săptămâna trecută a deblocat toate fondurile europene ce revin Poloniei, în total 136,3 de miliarde de euro, din care 76,5 miliarde reprezintă fonduri de coeziune şi 59,8 miliarde fonduri din planul european de relansare post-pandemie (Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă) şi de susţinere a tranziţiei verzi.Însă preşedintele polonez Andrzej Duda, apropiat de conservatori, precum şi unii magistraţi din instituţii cheie, inclusiv Curtea Constituţională, se împotrivesc măsurilor judiciare promise de guvernul Tusk.Curtea Constituţională a fost în centrul disputei politice şi în anul 2015, când, anticipând atunci pierderea alegerilor, guvernul condus la acea vreme tot de Donald Tusk a numit în această instanţă judecători care aveau să fie schimbaţi ulterior de viitorul guvern conservator.

Economie 2024-03-04 19:49:22

Economie 2022-12-09 12:43:52