De 16 ani de când România face parte din U.E., absorbția fondurilor europene ar fi trebuit să fie instrumentul de bază pentru modernizarea țării, pentru profesionalizarea resurselor umane și pentru dezvoltarea comunităților locale, care să aibă ca rezultat îmbunătățirea vieții românilor. Însă timpul a demonstrat că rata de absorbție este mult mai mică decât fondurile disponibile, chiar dacă în ultimii 10 ani, România a atras aproximativ 55 miliarde de euro din fondurile europene nerambursabile.
În următorii șapte ani, România are acces la aproximativ 90 de miliarde de euro fonduri europene. Din acestea, 29 de miliarde din PNRR, 52 de miliarde fonduri de coeziune și agricole și 10 miliarde rămase necheltuite din exercițiul financiar 2014-2020, pe care îi mai putem cheltui până la finalul anului 2023.
Din totalul jaloanelor asumate de România prin PNRR, scadente la finalul anului 2022, s-au îndeplinit puțin peste jumătate. Toate aceste resurse financiare ar trebui să se regăsească ca investiții în infrastructură, în modernizarea sistemului de sănătate, în agricultură și educație. Cei mai mulți bani din PNRR sunt alocați pentru adoptarea și implementarea unor măsuri de reformă a instituțiilor statului și a bunei guvernări. Ori tocmai acest lucru evită actuala coaliție să îl facă. Reforma structurală înseamnă modernizare și adaptare la contextul actual, înseamnă renunțarea la vechile metehne ale politicii, la supra-birocrație, dar mai ales la incompetența numită pe criterii politice. Suntem într-o situație îngrijorătoare.
România a întârziat să îndeplinească mai multe jaloane din cererea de plată numărul 2 și după ce s-a înregistrat o creștere economică peste așteptări în 2021, riscăm să pierdem sume considerabile din PNRR. Astfel, Guvernul a decis că aceste fonduri pe care le pierdem vor fi tăiate din obiectivele de reformă pentru: energie, educație, sănătate, digitalizare și mediul de afaceri. Aste se întâmplă când guvernarea insistă ca un sistem bolnav să rămână bolnav. Pierderea acestor fonduri înseamnă împrumuturi mai mari pe viitor pentru a acoperi deficitul financiar, transformând România într-o țară datornică, cu proiecte ”pe caiet”.
Pierdem bani pe care nici nu i-am primit. Dezastrul organizatoric de la guvernare pune țara noastră în riscul de a nu primi alte fonduri europene atât de importante pentru dezvoltarea țării. Coaliția de la guvernare nu dorește să implementeze reformele pentru care a garantat prin PNRR, iar robinetul cu bani europeni se va închide.
Soluții există, dar aparent nu și la îndemâna actualei coaliții. Avem nevoie de specialiști în fonduri europene care să ajute instituțiile, mai ales pe cele de la nivel local, să atragă cât mai multe fonduri. Ironic, există și fonduri europene pentru asta, în cadrul Programului Operațional Asistență Tehnică.
Guvernul trebuie să își asume stilul acesta defectuos de economii și investiții și să dea socoteală. România va face pași înainte spre modernizare atunci când tot spectrul politic își va asuma profesionalismul și responsabilitatea, interesul pentru cetățean și grija reală pentru bunăstarea țării, ca valori fundamentale, nu ca mici popasuri o dată la patru ani, în campanie electorală.