Regina Maria susține Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), ediția 24.
În filmul science fiction „Brazil” din 1985, acțiunea se petrece într-o lume distopică, dependentă de mașinării care nu funcționează, uneori absurde prin disfuncționalitate. Această tehnologie defectuoasă este o temă recurentă a peliculelor SF, însă ea contrastează puternic cu realitatea actuală a sistemelor tehnologice care îmbunătățesc semnificativ viața noastră astăzi, așa cum sunt sistemele chirurgicale robotice.
Robotul daVinci Xi, este, de exemplu, cel mai avansat sistem de chirurgie robotică din lume, la ora actuală. Disponibil și în România, în cadrul rețelei de sănătate Regina Maria, acesta îmbunătățește abilitățile tehnice, dexteritatea și vizibilitatea chirurgului în câmpul operator și astfel, crește precizia intervenției chirurgicale, oferind pacientului un tratament personalizat, adaptat nevoilor sale.
În pofida beneficiilor asigurate de o astfel de tehnologie, pacienții pot manifesta o reticență în fața noilor tehnologii, fie sub impactul diverselor viziuni cinematografice distopice, fie dintr-o teamă față de aceste inovații.
„Este adevărat că, influențați de cinematografia science-fiction, unii pacienți vin cu idei preconcepute legate de „chirurgia robotică”. Cel mai frecvent ne lovim de ideea că „robotul va opera singur”, fără control uman, ceea ce le creează un sentiment de nesiguranță”, explică Prof. Dr. Cătălin Copăescu, coordonatorul singurului Centru de Excelență în Chirurgie Robotică din România, aflat în Ponderas Academic Hospital. „În realitate, chirurgia robotică nu înseamnă autonomie a robotului, ci extinderea capacităților umane prin tehnologie. Robotul nu decide nimic, nu operează singur, ci este complet controlat de chirurg, în timp real, cu o precizie superioară celei obținute manual”, adaugă acesta.
Robotul chirurgical daVinci Xi este, de fapt, un computer ultra-performant care asistă chirurgul în timpul operațiilor, medicul fiind cel care manevrează brațele robotice de la o consolă aflată la doar câțiva metri de pacient, controlând îndeaproape fiecare mișcare a brațelor robotice. Există 3 brațe robotice care se pot roti în 7 direcții, 540 de grade, care oferă medicului o libertate de mișcare și o precizie superioară mâinii umane. Al patrulea braț are o cameră video 3D care ghidează chirurgul în timpul procedurii și îi oferă o vedere 3D, mărită.
„Ce încerc să le explic pacienților este că robotul nu înlocuiește chirurgul, ci îl sprijină, oferindu-i precizie, o vedere tridimensională mărită de 10 ori și o finețe a gestului chirurgical care poate îmbunătăți radical calitatea actului medical”, punctează Prof. Dr. Cătălin Copăescu.
Vederea mărită și libertatea de mișcare înseamnă, pentru pacient, o siguranță mai mare asupra rezultatului intervenției: tăieturi fine, precise, care permit excizia în totalitate a țesuturilor care trebuie îndepărtate și păstrarea tuturor structurilor nervoase fine.
Aceste lucruri nu sunt posibile în chirurgia clasică, deschisă, care implică incizii chiar și de 15 sau 20 de centimetri, comparativ cu inciziile de doar câțiva milimetri, realizate în cadrul intervențiilor robotice. Pentru pacienți, acest lucru înseamnă recuperare mai rapidă și mai ușoară, dar și riscuri mai mici în timpul și după intervenție.
Dacă în pelicula „Brazil”, mașinăriile disfuncționale nu au nevoie de input uman, acest lucru este posibil să nu se întâmple niciodată atunci când vorbim de chirurgie robotică. Astfel, chiar dacă „următoarele decenii vor aduce progrese extraordinare” în ceea ce privește aceste tehnologii, „nu cred că vom asista prea curând – și poate niciodată complet – la eliminarea rolului uman. Medicina, și în special chirurgia, presupune nu doar tehnică, ci și judecată clinică, empatie, intuiție – aspecte care nu pot fi codificate ușor într-un algoritm”, este de părere Prof. Dr. Cătălin Copăescu.
Le ce ne putem aștepta peste 10 sau 20 de ani? „Vom vedea roboți mai compacți, mai accesibili, mai inteligenți, poate chiar capabili de sugestii intraoperatorii bazate pe inteligență artificială și baze de date strânse în ani de zile de intervenții robotice. Viitorul va aduce cu siguranță o colaborare tot mai strânsă între om și tehnologie, dar decizia medicală și responsabilitatea vor rămâne la chirurg. În cel mai avansat scenariu, putem vorbi de intervenții asistate de AI, dar întotdeauna cu un om la comandă”, concluzionează medicul.
Filmul „Brazil” (1985) poate fi urmărit, zilele acestea, în cadrul secțiunii „Tomorrow is fear” de la TIFF 24, unde, sub umbrela „30 ca-n filme”, rețeaua de sănătate Regina Maria celebrează 30 de ani de excelență medicală, de pionierat în tehnologie și de premiere în România, dar și o nouă etapă în evoluția sa – Regina Maria 3.0, cu prilejul unei ediții a festivalului care aduce în centru capodopere vizionare ce analizează viitorul omenirii.
Regina Maria iubește TIFF-ul încă din 2014, fiind un partener constant al comunității din Cluj și al iubitorilor de film și creând cu fiecare ediție o punte între pasiunea pentru cinematografie și grija pentru sănătate.