Fiica fostului diplomat Mircea Malița a vorbit la Antena 3 CNN, despre relația lui Călin Georgescu cu academicianul pe care candidatul la prezidențiale îl numea mentorul său. Ea îl acuză pe Georgescu că „a luat aproximativ 3.000 de cărţi de vizită de la Fundaţia Universitară a Mării Negre și nu le-a mai adus înapoi”. Acesta ar fi fost unul dintre motivele rupturii dintre Călin Georgescu și Mircea Malița.

Fiica lui Malița spune că Georgescu minte când afirmă că a fost secretarul academicianului și că, mai mult, relația dintre cei doi s-ar fi rupt definitiv după ce Georgescu a luat aproximativ 3.000 de cărţi de vizită de la Fundaţia Universitară a Mării Negre și nu le-a mai adus înapoi.

„La începutul anului 2000, Călin Georgescu a venit la el (Mircea Maliţa) cu acel CV, că a lucrat la ONU, că a lucrat la Ministerul de Externe... Toate aceste calităţi pe care le avea nu i se atribuie ajutorului lui Mircea Maliţa, cum s-a crezut. Deci a început colaborarea pentru că tatălui meu i-au plăcut foarte mult subiectele care erau subiectele lui de predilecţie: învăţarea, Europa, civilizaţiile... civilizaţia globală... Şi atunci s-a creat acest proiect, făcut de Institutul pentru Poiecte şi Iniţiativă şi Dezvoltare, la care lucra Călin Georgescu. Tatăl meu a fost foarte mulţumit de acest proiect, după care relaţia s-a stricat brusc”, a declarat Mioara Maliţa, fiica lui Mircea Malița.

„La Fundaţia Universitară a Mării Negre, unde se afla videoteca Mircea Maliţa, Călin Georgescu a luat cele aproximativ 3.000 de cărţi de vizită, care erau clasate, şi nu le-a mai adus niciodată înapoi. Ăsta ţin minte că a fost un motiv de supărare al tatălui meu. După care s-a întrerupt complet această colaborare. Nu s-a mai auzit niciodată de Călin Georgescu după aceea. Nu a venit, nu s-a mai auzit. Într-o zi i-am zis tatălui meu: «Am auzit că pe domnul Călin Georgescu l-au propus premier». Şi tatăl meu mi-a spus: «Se propune singur!»”, a mai spus fiica academicianului.

Academicianul Mircea Maliţa, „reputat cărturar, scriitor, diplomat, ambasador, constructor de instituţii şi iniţiator de mari proiecte, a fost Preşedintele fondator al Fundaţiei Universităţii Mării Negre (FUMN) şi patronul spiritual al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI)”, potrivit Fundaţiei Universităţii Mării Negre (FUMN).

Mircea Maliţa s-a născut la 20 februarie 1927, la Oradea, într-o familie creştin ortodoxă. A parcurs studiile liceale la Oradea, Făgăraş, Beiuş şi Bucureşti, în perioada 1937-1945. În Bucureşti şi-a continuat studiile universitare, la Facultatea de Ştiinţe-Secţia Matematică şi Facultatea de Filosofie (1945-1949), două domenii care l-au sădit din punct de vedere al caracterului şi din punct de vedere al perspectivei viitorului. În 1972 şi-a susţinut teza de doctorat intitulată „Modele matematice pentru negocieri”.

Cariera sa de profesor, diplomat şi eseist a fost construită temeinic. A fost student participant în delegaţia Conferinţei Păcii de la Paris, condusă de Mihail Sadoveanu în 1949; secretar în Comitetul Păcii, preşedinte Mihail Sadoveanu între 1952-1953; director al Bibliotecii Academiei Române în perioada 1950-1956.

A fost apoi consilier al primei Misiuni permanente a României pe lângă ONU între 1956-1961; director al Direcţiei culturale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe între 1960-1962; ministru adjunct în Ministerul Afacerilor Externe între 1962-1969; ministru al învăţământului între 1970-1972; consilier pentru probleme externe şi ministru de stat, membru al consiliilor pregătitoare ale conferinţelor mondiale ale ONU pentru populaţie, ştiinţă şi tehnologie, pentru dezvoltare, între 1974-1979; ambasador în Elveţia şi la ONU (Geneva) între 1980-1982 şi ambasador în SUA între 1982-1984.

A susţinut cursuri de relaţii internaţionale la Universitatea din Oradea, între 1990-2000; cursuri şi reuniuni internaţionale la Praga, Moscova, Londra şi New York în 1991; cursuri la Academia de Studii Economice şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative între 2000-2008.

Mircea Maliţa a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1974, iar în 1994 a fost ales membru titular.

El a fondat Fundaţia Universitară a Mării Negre, a fost membru fondator al Centrului European de Cultură din Bucureşti; membru de onoare în cadrul Clubului de la Roma, membru al Academiei Mondiale de Arte şi Ştiinţe, membru al Academiei Internaţionale de Perspectivă Socială, membru al Federaţiei Mondiale a Studiului Viitorului, membru al Academiei Internaţionale „Leonardo da Vinci” din Roma și membru al centrului de studii al Organizaţiei internaţionale din Geneva.

Mircea Maliţa a murit în 2018, la vârsta de 91 de ani.