Există o probabilitate de 71% ca condițiile meteorologice La Nina să se dezvolte în perioada septembrie-noiembrie, a declarat joi un meteorolog guvernamental american, transmite Reuters.

Este de așteptat ca aceste condiții meteorologice să persiste până în perioada ianuarie-martie a anului viitor, a precizat Centrul de predicție climatică (CPC) al Serviciului meteorologic național în prognoza sa lunară.

La Nina, un fenomen climatic care începe cu temperaturi oceanice mai scăzute decât cele normale în centrul și estul Pacificului ecuatorial, este legat atât de inundații și secetă, cât și de o creștere a frecvenței uraganelor în Caraibe.

Se așteaptă ca La Nina să aducă mai puține ploi, înrăutățind condițiile de secetă care ar putea afecta agricultura la nivel global.

Ciclul dintre El Nino, La Nina și o fază neutră durează de obicei între doi și șapte ani.

La începutul acestei săptămâni, biroul meteorologic din Japonia a declarat că există o probabilitate de 60% ca fenomenul La Nina să se producă de acum până la iarnă în emisfera nordică.

Producătorii brazilieni de soia ar putea avea o recoltă cu 14% mai mare în sezonul 2024/2025, comparativ cu cel precedent, arată un sondaj Reuters, pe măsură ce cresc așteptările privind mai multe ploi în ultimul trimestru al anului.

„Sectoarele agriculturii și creșterii animalelor sunt în mod clar cele mai expuse riscului efectelor La Niña, multe dintre aceste zone fiind esențiale pentru producția de culturi precum soia și porumbul”, a declarat David Oxley, șeful departamentului de economie climatică de la Capital Economics.

„Este posibil ca fenomenul tipic La Nina să nu se materializeze dacă semnalul este slab. Cu toate acestea, principala zonă de urmărit în ceea ce privește problemele legate de uscăciune și de reducerea producției agricole este cea din Argentina, Uruguay și sud-estul Braziliei în timpul verii”, a declarat Jason Nicholls, principalul meteorolog internațional al AccuWeather.

Fenomenul La Nina se va produce cu o probabilitate de 60% până la sfârşitul acestui an, însă efectul său temporar de răcire a atmosferei nu va împiedica o continuare a încălzirii globale, a declarat miercuri Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), citată de agenţia EFE, preluată de Agerpres.

La Nina se produce ca urmare a reducerii temperaturilor de la suprafaţă în anumite zone ale Oceanului Pacific, însoţită adesea de modificări ale tiparelor de vânt, presiune atmosferică şi precipitaţii.

Durata acestui nou episod nu poate fi estimată deocamdată, ciclurile sale variind de obicei în funcţie de perioada din an în care se dezvoltă şi de interacţiunea cu alte condiţii climatice. Specialiştii prognozează, însă, că va avea o intensitate „slabă”.

Ultimul episod La Nina a fost deosebit de lung, cu o durată de trei ani (2020-2023), însă nu a contracarat tendinţa generală de creştere a temperaturilor globale, după cum demonstrează faptul că ultimii nouă ani au fost cei mai calzi de la începutul înregistrărilor meteorologice.

Şefa OMM, Celeste Saulo, a reamintit că, începând din iunie 2023, a fost înregistrată o serie prelungită de temperaturi excepţionale la suprafaţa uscatului şi a mării.

Potrivit OMM, fenomenul La Nina ar putea fi însoţit de cantităţi de precipitaţii peste valorile medii în nordul Americii de Sud şi, de asemenea, în America Centrală, Caraibe, nordul Cornului Africii şi regiunea Sahel, precum şi în regiuni din Asia de Sud-Vest şi din Asia de Sud-Est (Indonezia, Malaezia, Filipine).

Specialiştii au exclus riscul apariţiei unui nou El Nino, care s-a manifestat intens de la începutul lui 2023 până la jumătatea acestui an, devenind unul dintre cele mai puternice cinci fenomene de acest tip înregistrate vreodată.