Vineri, autoritățile americane de reglementare au închis Silicon Valley Bank, una dintre cele mai proeminente bănci din centrul capitalului de risc și al startup-urilor din regiunea californiană Silicon Valley. Aceasta este una dintre cele trei instituții financiare prăbușite recent care lucrau și cu criptomonede. Însă președintele SVB a fost unul dintre cei care au făcut lobby de jumătate de milion de dolari în Congresul american pentru a ușura legislația bancară, menită tocmai să controleze mai bine aceste instituții după criza financiară din 2008.

Colapsul SVB, cel mai mare faliment de la criza financiară din 2008, a tulburat industria tehnologică, parțial pentru că mulți investitori și multe startup-uri aveau milioane de dolari în depozite. Soarta acestor fonduri este acum incertă iar unele companii din domeniul tehnologiei, precum și locurile de muncă pe care le oferă, sunt în pericol semnificativ.

Însă este posibil ca acest scenariu dificil să nu fi avut loc dacă nu se implica președintele SVB, Greg Becker, care acum opt ani de zile a cerut unei comisii din Senatul SUA să relaxeze regulile care urmau să fie aplicate și în cazul băncii sale, potrivit publicației Mother Jones. Apariția sa în peisaj a demarat un efort de lobby care a costat jumătate de milion de dolari pentru ca proiectul de lege, care a fost semnat de președintele de atunci Donald Trump, să înlăture reglementările pe care SVB și alte bănci nu le mai doreau.

La ședința comisiei din Senat în 2015, Becker și-a propus să elimine o parte din Legea Dodd-Frank, actul normativ ce trebuia să reglementeze piața financiară de pe Wall Street după criza din 2008. O regulă cheie din lege obliga băncile considerate prea importante pentru a da faliment – pe care legislația Dodd-Frank le definea ca fiind cele cu mai mult de 50 de miliarde de dolari în active – să fie supuse unei supravegheri mai stricte și să aibă un procent mai mare al capitalului menit să consolideze capacitatea marilor bănci de a face față șocurilor financiare.

Becker, alături de alți câțiva directori executivi din bănci, au cerut senatorilor să ridice pragul de la care instituțiile financiare sunt supuse acestui nivel extins de supraveghere, de la 50 de miliarde de dolari în active – un nivel de care banca lui se apropia rapid – la 250 de miliarde de dolari. La audierea sa din Senat, el a explicat că verificările de risc mai stricte ar costa în mod nenecesar băncile sale milioane de dolari, redirecționând resurse din capacitatea lor de a împrumuta „afaceri mici și în dezvoltare” care sunt „motoare pentru crearea de locuri de muncă”.

El a argumentat că nu este nevoie de aceste verificări costisitoare, mandatate de guvernul federal, deoarece activitățile SVB au un „profil de risc scăzut” și pentru că banca era perfect capabilă să-și facă singură verificările cu „practici puternice de management al riscului”.

Ca urmare a audierii și a trei ani în care SVB a făcut lobby pe lângă legiuitori, Becker a obținut ce și-a dorit: În 2018, Trump a semnat legea și a ridicat astfel pragul pentru ca supravegherea bancară mai strictă să intre în vigoare de la 250 de miliarde de dolari investiți în active.

În 2023, cu aproape 209 miliarde de dolari în active, SVB a continuat să opereze sub pragul care ar fi supus-o controlului mai strict privind riscurile. Ani de zile, ei au investit o bună bucată din depozitele clienților în speranța obținerii de profit. Însă în ultimele luni, multe dintre startup-urile cliente s-au prezentat la bancă pentru a-și retrage banii, aceștia fiind în fața unui nou scenariu în care acumularea de datorii pentru operarea afacerilor devenise mult mai scumpă, ca urmare a creșterii agresive a dobânzilor, decisă de Fed. Însă SVB nu a avut destui bani lichizi pentru a plăti deodată toate acele retrageri. Rezultatul: pierderi majore ale băncii iar vineri un colaps total. Acesta este exact tipul de eșec pe care regulile inițiale, împotriva căruia s-a luptat Becker, trebuiau să-l prevină, mai notează publicația citată.

Citește și Falimentul Silicon Valley Bank. Biden: Depozitele bancare sunt garantate, dar investitorii acestor bănci nu vor fi protejați

Barney Frank, fost membru democrat al Congresului, care a prezidat Comisia de Servicii Financiare a Camerei Reprezentanților în urma crizei financiare globale și a scris noile reguli intrate în vigoare în 2010, a fost în consiliul de directori al Signature Bank din New York, una dintre cele trei instituții financiare închise săptămâna trecută după panica activelor digitale.

Aflat în prima linie a crizei, el a dat vina pentru colapsul Signature pe o panică începută odată cu criza criptomonedelor de anul trecut. Banca sa a fost una dintre puținele care au servit această industrie. Frank a contestat că modificarea legislativă bipartidă care a intrat în vigoare în 2018 ar fi avut vreo legătură, chiar dacă a fost condusă de o dorință de a relaxa legislația în privința băncilor de mărime medie și a celor regionale precum a sa.

„Nu cred că a avut vreun impact”, a spus Frank într-un interviu citat de Politico. „Ei nu au încetat din a examina băncile”.

Însă Elizabeth Warren, membru democrat al Congresului care a lucrat la legislația din 2010, dă vina ferm pe schimbările din era Trump și spune că Signature este un exemplu bun al urmărilor.

Diferendele dintre Frank și Warren sunt un exemplu al pozițiilor din cadrul Partidului Democrat. O parte dintre democrații moderați care au ajutat la scrierea modificărilor legislative din 2018 sunt încă în Congres iar unii vor candida din nou la alegeri în 2024.

Frank, care a fost în consiliul director al Signature din 2015, a spus că banca era într-o „formă bună”, însă a fost lovită de un val de retrageri generate de „emoțiile și nu numai venite dinspre SVB și cripto”. Legăturile băncii cu activele digitale au făcut-o „victima nefericită a panicii care vine tocmai de la FTX”, compania de tranzacționare a criptomonedelor, falimentată anul trecut.

Legea de relaxare bancară din 2018 a avansat cu un grad de încurajare din partea lui Frank, care era atunci în conducerea Signature Bank. El a fost unul dintre cei care au propus ridicarea pragului de active de la 50 de miliarde de dolari în legea la care a lucrat în 2010.

Congresul a schimbat cadrul legislativ astfel încât băncile să fie eligibile unui control mai mare odată ce ajung la 100 de miliarde de dolari în active iar apoi automat să fie supuse regulilor celor mai dure când ajung la 250 de miliarde de dolari.

Signature urma să fie un beneficiar major, activele sale fiind de aproape 44 de miliarde de dolari în 2018. Avea 110 miliarde de dolari în active până weekendul trecut.

Warren susține acum că Signature și SVB sunt motive pentru care Congresul și autoritățile de reglementare să revină asupra supravegherii relaxate din domeniul bancar.