Statul român încasează printre cele mai mici redevenţe din lume din extracţia de petrol sau gaze naturale, de până la cinci ori mai mici decât statele din vârful clasamentului.

Aici, redevenţele variază, în funcţie de dimensiunea zăcământului, între 3,5% şi 13,5% şi se calculează ca procent din valoarea totală a producţiei. În cele mai multe ţări din lume valoarea redevenţelor se situează în schimb de la 17 procente în sus.

Anul acesta, statul român va fixa noi niveluri ale redevenţelor pe care companiile ar trebui să le plătească pentru extracţia şi vânzarea de resurse din zăcămintele României.

„Este iarăşi o temă falsă - că astăzi creşti redevenţa şi o să curgă bani în vistieria statului de pe exploatările Petrom OMV”, spune expertul în politici publice Sorin Ioniţă. „Contractele de concesiune în derulare, care în general au 30 de ani, deci mai au încă 20, merg la redevenţa stabilită la început”, arată el.

Şi aceasta se întâmplă pentru că există o clauză de stabilitate fiscală în toate contractele încheiate până acum. Indiferent de modificările de taxe şi impozite, inclusiv de modificarea redevenţelor, companiile plătesc aceleaşi taxe pe exploatare până la expirarea concesiunii.

„Dacă se modifică redevenţa, se va putea modifica doar pentru contractele de concesiune care se vor da de acum înainte”, confirmă Otilia Nuţu, analist în cadrul Expert Forum.

Ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, declara în luna martie că deja „se lucrează pentru un nou sistem de redevenţe. Acesta va fi gândit fără a răni prea mult anumite investiţii.”

Anul trecut, statul a încasat din redevenţele percepute companiilor OMV Petrom şi Romgaz 1,4 miliarde de lei (796 milioane lei, respectiv 239 milioane lei), cu 5 milioane de lei puţin decât în 2012.

Surse din piaţă spun că statul ar putea introduce o taxă suplimentară pentru companiile care au deja contracte încheiate şi care nu vor fi afectate de modificarea nivelului redevenţelor.