„Trăiască Legiunea și Căpitanul”, a spus Diana Șoșoacă într-un clip video postat de colegul de partid Luiz Lazarus pe Youtube, făcând aluzie la fostul lider al legionarilor Corneliu Zelea Codreanu. Europarlamentar, senator și aproape candidat la alegerile prezidențiale, Șoșoacă se folosește de capitalul de imagine pe care l-a dobândit în ultimii ani și promovează constant mesaje antisemite și propagandă legionară, deși acest lucru este interzis prin Lege, chiar de la tribuna Parlamentului. 

Sute de mii de evrei au fost uciși de autoritățile române în perioada 1937-1943, perioadă care a rămas în istorie drept Holocaustul din România, parte a Holocaustului european inițiat de Germania nazistă, condusă de Adolf Hitler. 

În ultimii ani, crizele cu care Planeta s-a confruntat - cum ar fi criza COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina și intervenția Israelului în Fâșia Gaza - au readus în spațiul public internațional teorii ale conspirației și mesaje antisemite, după cum a subliniat Adina Marincea, cercetătoare a Institutului pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, într-o declarație acordată Digi24.ro. 

Despre declarațiile antisemite și propaganda legionară făcută de Diana Șoșoacă, Adina Marincea arată că „nu este o scăpare” din partea europarlamentarului. 

„Diana Șoșoacă oferă în mod sistematic platformă făcând emisiuni cu cei mai cunoscuți și cei mai virulenți antisemiți și negaționiști români. Deci din nou, nu e o scăpare întâmplătoare, ci este ceva care se repetă de peste un an de zile (...) Deci Șoșoacă se înconjoară constant cu astfel de oameni și din platforma și vizibilitatea ei le de și lor, iar ei la rândul lor o promovează pe ea și o susțin prin canalele lor”, a explicat Adina Marincea. 

În mai 2024, Diana Șoșoacă se folosea de o ședință solemnă dedicată de Parlament relațiilor de prietenie cu Israelul și striga de la pupitru „Trăiască Garda! (n.r. Garda de Fier, mișcare antisemită, printre altele, fondată de Corneliu Zelea Codreanu și mai târziu transformată în Mișcarea Legionară)”. 

Câteva luni mai târziu, în noaptea dintre 5 și 6 octombrie, pe fondul atenției primite de mass-media după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că Diana Șoșoacă nu poate candida, europarlamentarul român a intrat într-un clip live pe Youtube ținut de colegul de partid Luiz Lazarus (la rândul lui europarlamentar) și a reluat aceste mesaje.

„Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât trăiască Legiunea și Căpitanul care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor”, este o declarație a Dianei Șoșoacă, preluată din emisiunea citată.

România a interzis, prin Lege, „promovarea persoanelor vinovate de genocid și crime de război, precum și promovarea de idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. 

Cei care promovează, totuși, astfel de persoane vinovate de genocid sau doctrine legionare riscă închisoare de la trei luni la trei ani și interzicerea unor drepturi.

„Eu apreciez că aceste declarații sunt de natură de a atrage răspundere penală și nu ar intra în competența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Din punctul meu de vedere (...), aceste declarații ar atrage analiza răspunderii penale și nu a răspunderii contravenționale”, a declarat, pentru Digi24.ro, Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. 

Potrivit unor surse Digi24.ro, Parchetul General s-a autosesizat în acest caz. Detalii, aici. 

În februarie 2024, Institutul „Elie Wiesel” a mai sesizat Parchetul după ce partidul lui Șoșoacă a emis un comunicat de presă, semnat de europarlamentar, în care cita versurile unui poet legionar - Radu Gyr. 

„Institutul Elie Wiesel nu intenționează să depună o sesizare în privința declarațiilor liderului Partidului S.O.S. România.  Menționăm că, de-a lungul ultimilor ani am facut mai multe sesizări la Ministerul Public privind manifestări publice de negare a holocaustului sau apologia criminalilor de război ori a organizațiilor de extremă dreapta făcute de persoana la care faceți referire. Nu cunoaștem care este stadiul acestor sesizări și dacă organele de cercetare penală instrumentează aceste cazuri. Facem precizarea că orice cetățean poate să sesizeze organele abilitate atunci când consideră că s-a încălcat legea”, a transmis Institutul Elie Wiesel, pentru Digi24.ro. 

„De ce este nociv acest tip de discurs? Pentru că este instigare la ură, uneori poate fi chiar și din instigare la violență pe bază de etnie și religie, lucruri care sunt specific interzise prin lege. Și interdicția asta prin lege vine tocmai din istoria tragică care a avut loc la nivelul Europei și de care se face responsabilă și România în timpul Holocaustului. Autoritățile din România, sub conducerea lui Antonescu, au omorât undeva până la 380.000 de evrei”, a declarat Adina Marincea, cercetătoarea Institutului pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, pentru Digi24.ro.

Adina Marincea mai subliniază că Diana Șoșoacă, prin prisma funcțiilor deținute în ultimii ani, a prins „priză la un public semnificativ din România”.

„Atunci, devine o foarte mare problemă, pentru că dacă ea instigă la ură antisemită și neagă ororile Holocaustului, ceea ce face sistematic, atunci populația care o ascultă, publicul ei va prelua acest tip de mesaj - și vorbim de o populație care oricum nu are un nivel ridicat al educației și cunoștințe istorice”, a adăugat cercetătoarea Institutului Elie Wiesel.

Acest lucru se întâmplă și în contextul în care în România încă există prejudecăți antisemite la un „nivel destul de ridicat”, amplificate de evenimentele la scară internațională din ultimii ani, a mai subliniat cercetătoarea. 

„Toate aceste crize au alimentat și au scos de la naftalină teoriile conspiraționiste antisemite. Când apare o criză în societate, numai bine, teoriile conspiraționiste antisemite sunt folosite ca să dea niște explicații, să găsească un dușman inventat care este vinovat pentru tot răul din lume și apelează la mentalul colectiv și stereotipurile sădite deja de secole întregi cu privire la populația de origini evreiești. Apelează la narațiuni care au deja un istoric destul de puternic”, a adăugat Adina Marincea.