Două companii care furnizează energie electrică în Republica Moldova au cerut o creștere considerabilă a tarifelor la energie electrică, după ce Gazprom a lăsat Transnistria fără gaz. Republica Moldova, care importa energie electrică la preţ mai mic din regiunea separatistă, este nevoită acum să-şi asigure necesarul din alte surse, mai scumpe, inclusiv din România.
Companiile Premier Energy şi FEE-Nord au solicitat Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) din Republica Moldova majorarea tarifelor la energia electrică.
Premier Energy cere o creştere mai mult decât dublă, de la 2,34 de lei moldoveneşti la 5,13 lei pe kWh pentru consumatorii din centrul şi sudul ţării, în timp ce FEE-Nord propune un tarif de 4,53 lei/kWh pentru zona de nord, în condiţiile în care acum un kWh este taxat de companie cu 2,84 lei, scrie NewsMaker.md. potrivit News.ro.
Solicitările vor fi examinate de ANRE, care urmează să elaboreze un proiect de hotărâre în acest sens.
Noile tarife cerute intervin după ce, din cauza sistării gazului rusesc în Transnistria, Republica Moldova îşi asigură necesarul de energie electrică din producţie proprie, dar peste jumătate din acest necesar provine din importuri din România.
Republica Moldova este una dintre ţările cele mai afectate de expirarea acordului de tranzit al gazelor dintre Ucraina şi Gazprom şi a anunţat că va trebui să introducă măsuri pentru a-şi reduce consumul de gaz cu o treime. În aceste condiţii, cea mai mare parte a necesarului de energie electrică în Republica Moldova, adică 62%, va fi acoperită prin importuri din România.
În luna ianuarie 2025, necesarul de consum de energie electrică al Republicii Moldova (pe malul drept al râului Nistru) va fi acoperit printr-o combinaţie de producţie locală şi importuri din România, conform unui anunţ al companiei SA Energocom, scrie NewsMaker.
Centralele termice din Chişinău şi din Bălţi vor genera peste 127.000 MWh, ceea ce reprezintă 28% din consumul prognozat. De asemenea, energia regenerabilă, provenită atât de la instalaţiile cu tarif fix stabilit de ANRE, cât şi de pe piaţa liberă, va adăuga alte 46.000 MWh (circa 10%). Totuşi, producţia din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, depinde de condiţiile meteorologice şi nu poate fi considerată o sursă constantă.
Din totalul importurilor din România, 178.000 MWh (aproximativ 39%) vor fi achiziţionaţi de pe bursa OPCOM, iar 105.000 MWh (circa 23%) vor proveni din contracte bilaterale.
Gazul livrat de Gazprom Republicii Moldova era destinat în totalitate regiunii separatiste transnistrene, unde există o mare centrală termoelectrică, la Cuciurgan, de unde se făceau livrări de energie electrică pentru malul drept al Nistrului la preţuri mai mici.
Gazprom a refuzat soluţia unor rute alternative pentru gazul către Transnistria - exporturile s-ar fi putut face prin conducta TurkStream, prin Bulgaria şi România - invocând neachitarea unei pretinse datorii a Chişinăului care, în urma efectuării unui audit internaţional, nu a fost confirmată.
În replică, prim-ministrul Dorin Recean a acuzat Kremlinul că foloseşte energia drept „armă politică”, menţionând că Guvernul Republicii Moldova analizează opţiunile legale, inclusiv recurgerea la arbitraj internaţional pentru a proteja interesele naţionale şi a solicita despăgubiri.
Gazprom livra zilnic 5,7 milioane de metri cubi gaz către regiunea transnistreană.