Eurodeputatul român Victor Negrescu, membru al grupului politic S&D din Parlamentul European, a prezentat la Viena ultimele argumente ale României pentru aderarea la spaţiul Schengen. Negrescu le-a înmânat reprezentanţilor guvernului austriac un document-sinteză cu demersurile realizate de ţara noastră în ultimul an, pentru a-i fi transmis cancelarului austriac Karl Nehammer.
În perspectiva Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne din 4-5 decembrie, Victor Negrescu, chestor al Parlamentului European, le-a prezentat reprezentanţilor guvernului austriac un document-sinteză adresat cancelarului federal al Austriei, Karl Nehammer, în care evidenţiază rolul important şi constructiv pe care România îl are şi îl poate juca în spaţiul Schengen, prin consolidarea protecţiei frontierelor externe şi îmbunătăţirea funcţionării zonei de liberă circulaţie.
„România îndeplineşte de peste 12 ani toate criteriile specifice spaţiul Schengen. În ciuda acestui lucru, aderarea ţării mele la zona de liberă circulaţie a fost blocată fără niciun fel de justificare legală. Din nefericire, anul trecut, când toate argumentele au fost de partea României, prin veto-ul aplicat de Austria, parcursul ţării mele spre spaţiul Schengen a fost blocat, deşi România era mai pregătită din punct de vedere tehnic decât Croaţia. Argumentele prezentate de guvernul dumneavoastră nu au nimic de-a face cu ţara mea şi afectează din păcate o relaţie de prietenie extraordinară care uneşte Austria de ţara mea România de mulţi ani”, a subliniat europarlamentarul român, potrivit unui comunicat de presă citat vineri de Agerpres.
Vitor Negrescu a menţionat atât în documentul transmis, cât şi în discuţiile avute cu reprezentanţii Austriei că, deşi România nu a fost primită în Schengen, în cele unsprezece luni scurse din decembrie 2022 ţara noastră a continuat să participe activ, cu resurse umane şi tehnice, la operaţiuni sub egida agenţiei Frontex.
În plus, din vara acestui an România a detaşat un reprezentant la Platforma Comună de Cooperare de la Viena. Cooperarea consolidată, prin intermediul Punctului de Contact de la Oradea, patrulele comune la frontiera româno-ungară, prevăzute prin noul document de cooperare semnat, întăresc sistemul performant de securizare a frontierei.
„Prin eforturile susţinute ale Guvernului României, ţara noastră a realizat o serie de demersuri care demonstrează clar faptul că românii merită în Schengen. Gestionarea migraţiei, în cooperare cu statele vecine, este o prioritate constantă a României, acest lucru putând fi observat în teren, în cadrul vizitei voluntare de anul trecut. Ca urmare a acţiunilor sale, ţara noastră are o scădere impresionantă în ceea ce priveşte numărul de preveniri a intrărilor ilegale”, a susţinut Victor Negrescu.
Astfel, România a înregistrat o reducere de peste 96% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în ceea ce priveşte numărul de preveniri a intrărilor ilegale prin frontiera cu Serbia. Dacă în primele şapte luni ale anului 2022 ţara noastră a înregistrat un număr de 18.634 acţiuni de prevenire, în aceeaşi perioadă a anului 2023 au fost consemnate doar 595. Totodată, în primele şapte luni ale acestui an la frontiera dintre România şi Serbia au fost înregistrate 140 de reţineri pe fluxul de intrare în România.
„În cele 11 luni scurse de la momentul decembrie 2022, România a continuat demersurile pentru a menţine standardele la cel mai înalt nivel. Acţiunile României au vizat în mod direct palierul european, în principal în privinţa acordării de sprijin statelor membre aflate în situaţii dificile sau în vederea susţinerii adoptării Pactului privind migraţia şi azilul. Acordul înregistrat recent, inclusiv cu sprijinul ţării noastre, în privinţa regulamentului privind situaţiile de criză şi forţă majoră în domeniul migraţiei şi azilului creează premise optimiste pentru obţinerea unui acord politic în cadrul actualei legislaturi privind integralitatea acestui pachet”, argumentează Victor Negrescu în documentul adresat cancelarului austriac Karl Nehammer.
Alte elemente concrete ale angajamentului României sunt măsurile adoptate în domeniul azilului, în special implementarea accelerată a procedurii Dublin şi preluarea cetăţenilor terţi, sau participarea la proiectul Sprijin pentru statele din Balcanii de Vest privind operaţionalizarea punctuală a returnărilor cetăţenilor terţi, coordonat de către Olanda şi Austria, în colaborare cu Înaltul Comisariat al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Comisia Europeană.
Pentru combaterea traficului de migranţi, se mai arată în scrisoarea adresată cancelarului austriac, România are parteneriate operative cu statele aflate pe ruta migratorie (în special Germania, Austria şi Ungaria), concretizate în acţiuni comune ce au avut rezultate foarte bune prin identificarea şi anihilarea liderilor grupărilor infracţionale.
Nu în ultimul rând, România a continuat să gestioneze exemplar vieţile milioanelor de refugiaţi ucraineni fugiţi din calea războiului, a asigurat securitatea frontierelor externe ale Uniunii fără nicio sincopă sau eveniment major şi prin acţiunile sale, asigură pentru toate statele membre un climat de siguranţă şi securitate.
Cu ocazia vizitei efectuate în Austria, Victor Negrescu a avut întâlniri de lucru cu primarul general şi guvernator al Vienei, Michael Ludwig, Însărcinatul Special pentru afaceri globale al cancelarului federal Karl Nehammer, ambasadorul Peter Launsky-Tieffenthal, dar şi cu diferiţi reprezentanţi şi decidenţi din Guvernul federal şi Ministerul de Interne austriac.
Aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen este inclusă pe ordinea de zi provizorie a Consiliului JAI din 4-5 decembrie.
Surse guvernamentale susțin că decizia de a menține punctul pe agenda Consiliului JAI ține de discuțiile pentru deblocarea vetoului austriac, precum și de alegerile din Olanda, de la finalul lunii noiembrie, țară care se opune aderării Bulgariei.
Potrivit ordinii de zi provizorii a Consiliului JAI, unul dintre punctele supuse votului este aderarea României și a Bulgariei la Spațiul Schengen. Există însă o mențiune care precizează că este un subiect „posibil” de discuție.
Surse guvernamentale susțin că „România va lua cea mai bună decizie” dacă va cere Spaniei, care deține președinția UE, să mențină sau să scoată punctul de pe ordinea de zi, în cazul în care nu vor fi convinse cele două țări care se opun prin veto, Austria și Olanda.