Președintele francez a cerut acțiune la un summit de la Paris privind clima, la care au participat șefi de stat și oameni de știință, înainte de Cop28 care se va desfășura în Dubai. Emmanuel Macron a promis 1 miliard de euro pentru studierea ghețarilor, până în 2030, pe fondul preocupărilor științifice în creștere cu privire la topirea calotelor glaciare și a ghețarilor, transmite The Guardian.
O nouă navă cu cercetători va ajunge în zona polară, iar Franța solicită un moratoriu asupra exploatării fundului mării în regiunile polare, la care Marea Britanie, Canada, Brazilia și alte 19 țări s-au înscris până acum.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat la un summit al șefilor de stat și oamenilor de știință de la Paris: „Nu vorbim despre o amenințare pentru mâine, ci una care este deja prezentă și se accelerează. Vorbim despre o transformare a criosferei care amenință deja milioane și va amenința miliarde de locuitori ai planetei cu multiple consecințe directe și indirecte.”
Situația dificilă a regiunilor polare și a ghețarilor Pământului a stârnit alarmă în rândul multor oameni de știință, deoarece valurile de căldură la ambii poli, care au fost văzute pentru prima dată anul trecut, par să fie o întâmplare regulată.
Anul acesta este deja cel mai fierbinte înregistrat și probabil cel mai cald din 100.000 de ani, cu temperaturi ale oceanelor atât de mult peste normal încât este, în cuvintele unui om de știință, „bananas” (uluitor).
Calotele de gheață ale Pământului reflectă o mare parte din lumina soarelui înapoi în spațiu, cunoscut sub numele de „efectul albedo”, iar gheața care se topește lasă o mare întunecată care absoarbe mai multă căldură, făcând din gheața care dispare un potențial punct de răsturnare al climei, care ar provoca o creștere rapidă a încalzirii globale. John Kerry, trimisul prezidențial special al SUA pentru climă, nu a participat la summitul de la Paris, dar a trimis un mesaj video în care a avertizat asupra consecințelor. „Trebuie să înțelegem punctele critice, punctele pe care nu există nicio revendicare, nu există nicio întoarcere”, a spus el.
Unii oameni de știință cred acum că numai măsurile drastice pot evita ce este mai rău. Printre aceștia se numără Sir David King, fost om de știință șef al Regatului Unit, iar acum șef al Centrului pentru Repararea Climei de la Universitatea Cambridge, care cercetează modalități de a îngheța Oceanul Arctic.
Macron a convocat vineri reuniunea la nivel înalt a șefilor de stat din țările cu teritoriu polar sau care au ghețari, însoțiți de oameni de știință, la Paris.
Ei au aflat de la experții polari și în ghețari că temperaturile cresc de patru ori mai rapid în Arctica decât media globală, jumătate din cei 200.000 de ghețari ai lumii urmează să dispară până la sfârșitul secolului și că rata creșterii nivelului mării s-a dublat în ultimele două decenii.
Pam Pearson, fondator și director al International Cryosphere Climate Initiative, un think-tank, a avertizat despre urgență: „Politicienii cred că gheața este departe. Gheții nu-i pasă. Se va topi în continuare până când nivelul de dioxid de carbon încetează să crească și să scadă. Dar ei încă cresc la fel de repede ca acum 20 de ani. Oamenii de știință țipă că aceasta este o nebunie.”
Macron, așezat în fața ei, părea grav, în timp ce Pearson, care a petrecut 20 de ani ca diplomat american lucrând la conflicte și preocupări geopolitice, a continuat: „Știu că schimbările climatice sunt văzute ca o problemă delicată [comparativ cu războaiele și securitatea națională]... dar nu putem negocia cu punctul de topire al gheții.”
Franța, care găzduiește ghețari în zonele sale alpine și are un teritoriu și o bază științifică în Antarctica, și-a asumat un rol principal în promovarea unui acord la summitul climatic Cop28 al ONU de anul acesta de la Dubai, care începe la sfârșitul acestei luni. Macron a găzduit, de asemenea, un summit axat pe finanțarea schimbărilor climatice în iunie, unde s-a alăturat prim-ministrului Barbados, Mia Mottley, pentru a cere investiții de miliarde de dolari în lumea în curs de dezvoltare.
Ghețarii se topesc în întreaga lume, a avertizat șeful Organizației Meteorologice Mondiale, Petteri Taalas. Pe măsură ce dispar irecuperabil, peste 1 miliard de oameni care depind de ei pentru apă și agricultură se vor confrunta cu lipsuri din ce în ce mai severe. Pe lângă reducerea globală a emisiilor de gaze cu efect de seră, există și măsuri urgente despre care oamenii de știință cred că ar putea fi luate acum, care ar reduce sau întârzia riscul prăbușirii ghețarilor sau a unui punct de răsturnare la poli.
Funinginea, de exemplu, este o problemă semnificativă în topirea gheții. Cunoscută și sub denumirea de carbon negru, este un produs secundar al arderii care pătează gheața și are un efect de întunecare care face ca mai multă căldură să fie absorbită. Dâre mari, lungi de kilometri, de funingine pe gheața arctică sunt acum clar vizibile din imaginile aeriene. Oamenii de știință spun că curățarea poluării aerului prin oprirea arderii cărbunelui ar avea un impact imediat asupra funinginei și ar putea opri sau întârzia o cantitate substanțială de la topire. Un alt pericol este metanul, un gaz cu efect de seră de 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon în efectul său de încălzire, dar care se descompune mult mai repede în atmosferă. Oamenii de știință calculează că reducerea metanului, funinginei și a altor „poluanți climatici de scurtă durată” ar putea încetini încălzirea cu 0,24 grade Celsius până în 2050.
Metanul este de așteptat să fie unul dintre domeniile de interes la viitorul summit Cop28 ONU privind schimbările climatice. Unii experți fac eforturi ca gazdele, principalul producător de petrol și gaze Emiratele Arabe Unite, să încerce să încheie un acord cu alte țări și companii majore producătoare de petrol pentru a reduce scurgerea de metan din operațiunile cu combustibili fosili.