Este la latitudinea Ucrainei să decidă când sunt îndeplinite condițiile potrivite pentru a începe negocierile de pace după invazia rusă, a declarat joi șeful NATO, Jens Stoltenberg , subliniind poziția neschimbată a alianței după comentariile din această săptămână ale șefului său de cabinet, scrie Reuters.
„Ucrainenii și numai ucrainenii sunt cei care pot decide când există condiții pentru negocieri și doar ei pot decide la masa negocierilor care este o soluție acceptabilă”, a spus Stoltenberg.
Vorbind la o conferință din orașul norvegian Arendal, el a adăugat că rolul NATO este de a sprijini Ucraina.
Declarația a urmat remarcilor șefului de cabinet al lui Stoltenberg, Stian Jenssen, care a declarat marți că Ucraina ar putea, în cele din urmă, să cedeze teritoriu Rusiei, ca parte a unui acord pentru a pune capăt războiului. Jenssen a spus ulterior că regretă comentariile sale.
„Mesajul lui (al lui Jenssen) și care este mesajul meu principal și care este mesajul principal al NATO este, în primul rând, că politica NATO este neschimbată - sprijinim Ucraina”, a spus Stoltenberg.
Kievul a cerut în mod constant restabilirea frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional înainte de 2014 şi este angajat într-o contraofensivă în încercarea de a recuceri mari părţi din teritoriul său confiscat de Rusia.
În comentariile sale iniţiale, Jenssen a avut grijă să sublinieze că nu face decât să expună o idee şi că „trebuie ca Ucraina să decidă când şi în ce condiţii doreşte să negocieze”, reflectând poziţia NATO potrivit căreia niciun acord de pace cu Ucraina nu ar trebui să fie convenit fără Ucraina.
Dar acest lucru nu a fost suficient pentru Kiev, nemulţumit de faptul că Jenssen, o figură importantă şi un aliat apropiat al lui Stoltenberg, chiar discuta în public o propunere. Kievul a declarat că orice acord de tip „teritoriu contra NATO” ar recompensa agresiunea rusă.
„Cedare de teritorii pentru o umbrelă NATO? Este ridicol. Asta înseamnă să alegi în mod deliberat înfrângerea democraţiei, să încurajezi un criminal global, să păstrezi regimul rus, să distrugi dreptul internaţional şi să transmiţi războiul altor generaţii”, a comentat Mihailo Podoliak, consilier senior al preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Podoliak a mai spus că, dacă Rusia nu va suferi pierderi grele în război, va continua să reprezinte o problemă pe termen lung pentru Occident. „Dacă Putin nu suferă o înfrângere zdrobitoare, dacă regimul politic din Rusia nu se schimbă şi dacă criminalii de război nu sunt pedepsiţi, războiul se va întoarce cu siguranţă dat fiind apetitul Rusiei pentru mai mult”, a avertizat Podoliak.
NATO a făcut, la rândul său, precizări menite să potolească disputa generată de comentariile lui Jenssen. „Vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar şi ne angajăm să obţinem o pace dreaptă şi durabilă. Poziţia alianţei este clară şi nu s-a schimbat”, a declarat un purtător de cuvânt al alianţei.
Poziţia Ucrainei este pusă însă la încercare de progresele lente al contraofensivei sale, care a început în iunie. Deşi Kievul a primit donaţii de tancuri occidentale şi de rachete, inclusiv artilerie cu rază lungă de acţiune, forţele sale au obţinut până acum doar câştiguri teritoriale limitate împotriva poziţiilor puternic apărate ale Rusiei.