Elvetia ingheata active si rezerve rusesti de aproape opt miliarde de euro, intr-o decizie istorica

Elvetia ingheata active si rezerve rusesti de aproape opt miliarde de euro, intr-o decizie istorica

Autor: Stiri.Click
Publicat: 2023-05-10 21:01:03
Sursa:

Elvetia ingheata active si rezerve rusesti de aproape opt miliarde de euro, intr-o decizie istorica Imagine

Elveţia a înghețat active şi rezerve în valoare de aproximativ 7,6 miliarde de euro aparţinând Băncii Naționale a Rusiei, anunţă, miercuri, ministerul elveţian al economiei. Este vorba de o decizie istorică a guvernului elvețian, o nouă etapă în programul de sancțiuni anunțat de guvernul de la Berna.

Elveţia a interzis tranzacţii legate de gestionarea rezervelor şi activelor băncii centrale ruse începând din 25 martie 2022, la o lună după declanșarea invaziei de către regimul criminal de la Kremlin. „Valorile patrimoniale ale Băncii centrale a Federaţiei Ruse sunt, aşadar, active imobilizate”, au precizat reprezentanții ministerului elvețian, conform AFP, citat de news.ro.

Uniunea Europeană dezbate posibilitatea folosirii activelor rusești înghețate pentru reconstrucția ulterioară a Ucrainei, după încheierea invaziei lui Putin. „Elveţia urmăreşte îndeaproape situația”, au mai transmis autoritățile elvețiene.

Aceste fonduri nu sunt incluse în activele şi valorile în sumă de 7,5 miliarde de franci elveţieni „îngheţate” în Elveţia și care sunt „proprietatea sau sub controlul unor persoane, întreprinderi sau entităţi vizate de sancţiuni”.

Elveţia, în mod tradiţional neutră, a decis, la patru zile după declanșarea invaziei rusești, să se alinieze sancţiunilor Uniunii Europene impuse Rusiei.

Citește mai multe despre:

Un total de 361 de jurnalişti erau închişi în întreaga lume la sfârşitul anului 2024, conform unui bilanţ al Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ), care plasează Israelul pentru prima dată în fruntea clasamentului ţărilor unde sunt în detenţie cei mai mulţi jurnalişti, după China.Această estimare, cea mai mare de la cei 370 de jurnalişti închişi înregistraţi în 2022, „ar trebui să fie un semnal de alarmă", a declarat Jodie Ginsberg, şefa acestui ONG american pentru libertatea presei, citată într-un comunicat, relatează AFP, potrivit Agerpres.La 1 decembrie, China ţinea în detenţie 50 de jurnalişti, Israelul, 43, iar Myanmarul, 35, conform ONG-ului, care denunţă "cei mai mari trei contravenienţi de pe planetă".CPJ notează că „cenzura pe scară largă" din China nu permite o estimare exactă pentru această ţară şi indică creşterea numărului de jurnalişti din Hong Kong închişi, cum ar fi mogulul media Jimmy Lai, care este încarcerat de la sfârşitul anului 2020.Israelul, care are un sistem democratic pluripartidic, apare în fruntea acestui clasament în urma războiului său împotriva Hamas în Gaza din toamna anului 2023.Israelul „s-a catapultat pe locul doi, atacând acoperirea mediatică a teritoriilor palestiniene ocupate", notează ONG-ul cu sediul la New York. "Aceasta include interzicerea reporterilor străini să intre (în Gaza) şi interzicerea radiodifuzorului qatarez Al-Jazeera să lucreze în Israel şi Cisiordania ocupată", a subliniat CPJ.Numărul jurnaliştilor ţinuţi închişi în Israel şi în teritoriile palestiniene s-a dublat într-un an. Cu 43 de jurnalişti închişi, toţi palestinieni, Israelul se află acum înaintea Myanmarului (35), Belarusului (31) şi Rusiei (30), potrivit ONG-ului.„O înmulţire a atacurilor asupra jurnaliştilor precede aproape întotdeauna un atac asupra altor libertăţi: libertatea de a publica şi de a accesa informaţii, libertatea de mişcare şi de întrunire, libertatea de demonstraţie", îşi exprimă îngrijorarea Jodie Ginsberg.Asia este cel mai afectat continent. „Jurnaliştii care căutau pur şi simplu să denunţe public corupţia şi greşelile sau impactul devastator al schimbărilor climatice asupra populaţiilor locale s-au trezit în spatele gratiilor", a declarat Beh Lih Yi, directoarea CPJ pentru Asia.

Economie 2025-01-17 11:10:43

Preşedinţia palestiniană a acuzat luni Israelul de „purificare etnică” în Cisiordania ocupată, într-un moment în care prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu se află în Statele Unite.Condamnând operaţiunile militare israeliene, mai ales din nordul Cisiordaniei în ultimele zile, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Nabil Abu Rudeina, a spus că ele vizează să „pună în aplicare planuri de deplasare forţată şi de purificare etnică”, transmite AFP, potrivit Agerpres.El a făcut apel la administraţia americană să „intervină înainte de a fi prea târziu”. Dacă aceste violenţe vor continua, a declarat el pentru agenţia de presă palestiniană Wafa, ar putea duce la ”o explozie incontrolabilă a situaţiei, al cărei preţ îl va plăti toată lumea”.Israelul a întreprins duminică o amplă operaţiune militară în nordul Cisiordaniei ocupate, distrugând numeroase clădiri, potrivit armatei, care a afirmat că a ucis peste 50 de „terorişti” în acest teritoriu începând din 14 ianuarie.Sprijinite de buldozere, drone şi vehicule blindate, forţele israeliene au lansat această operaţiune împotriva combatanţilor afiliaţi Hamas şi Jihadului Islamic pe 21 ianuarie, la două zile după intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului în Fâşia Gaza între Hamas şi Israel.„Poporul palestinian nu va accepta niciun plan de deplasare forţată', a adăugat preşedinţia palestiniană, cu referire la propunerea preşedintelui american Donald Trump de a-i transfera pe palestinienii din Gaza în locuri „mai sigure” precum Egiptul şi Iordania, propunere ce a provocat proteste la nivel internaţional.Luni, Ministerul Sănătăţii palestinian a informat că 70 de persoane, printre care zece copii, au fost „ucise de ocupaţia palestiniană” de la începutul anului, 38 dintre ele în guvernoratul Jenin, din nordul Cisiordaniei, în operaţiunea militară în curs de mai multe zile.

Economie 2025-02-03 14:51:39

Economie 2024-07-23 21:45:00