Scenariile în care oamenii ar putea trăi până la 120 sau 150 de ani sunt simple scenarii, fără fundament științific, crede Jay Olshansky, gerontolog american, care mai spune că cercetările ar trebui axate pe prelungirea duratei de sănătate și nu neapărat a prelungirii vieții, relatează CNN.
Gerontologul Jay Olshansky este obișnuit cu reacțiile negative la opiniile sale privind longevitatea umană. Cu zeci de ani în urmă, el și colegii săi au prezis că, în medie, copiii vor trăi doar până la vârsta de 85 de ani și că doar 1- 5% ar putea supraviețui până la cea de-a 100-a aniversare.
Potrivit lui Olshansky, mulți au fost revoltați de această realitate rece, fiind obișnuiți cu previziunile conform cărora „50% dintre copii vor trăi până la 100 de ani”. „În 1990, am prezis că speranța de viață își va încetini creșterea, iar efectele intervențiilor medicale, pe care le numim, vor avea un efect din ce în ce mai mic asupra speranței de viață”, a declarat Olshansky, profesor de epidemiologie și biostatistică în cadrul Școlii de Sănătate Publică de la Universitatea Illinois din Chicago.
„O mulțime de oameni nu au fost de acord cu noi. Ei au spus: „Nu, nu, NU!” Progresele în domeniul medical și al tehnologiilor de prelungire a vieții se vor accelera și vor trage după ele speranța de viață”, povestește el.
Acum, 34 de ani mai târziu, Olshansky spune că el și coautorii săi și-au demonstrat punctul de vedere.
Analiza datelor privind speranța de viață din Australia, Franța, Hong Kong, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Elveția și Statele Unite a fost publicată luni în revista Nature Aging.
În general, copiii de sex feminin născuți în 2019 în țările menționate mai sus au o șansă de 5,1% de a ajunge la vârsta de 100 de ani, potrivit studiului. Există doar o șansă de 1,8% pentru bărbați.
„Am așteptat 30 de ani pentru a ne testa ipoteza. Am demonstrat că era creșterii rapide a speranței de viață a oamenilor s-a încheiat, exact așa cum am prezis”, a declarat Olshansky.
„Acum, vreau să mă asigur că acest lucru este interpretat corect”, a adăugat el. „Încă mai câștigăm speranță de viață, dar într-un ritm din ce în ce mai lent decât în deceniile anterioare”.
Olshansky a vorbit cu CNN despre analiza sa privind longevitatea, și nu a fost de acord cu acest curent care, plin de optimism, plasează longevitatea umană atingând în curând vârsta de 120 sau 150 de ani.
„Nu există nicio modalitate de a verifica empiric afirmațiile privind prelungirea radicală a vieții pe care le fac unii oameni. Sunt ipoteze științifice imposibil de testat. O singură femeie a ajuns la cea de-a 122-a aniversare și asta e tot”. (NR acea femeie, Jeanne Calment, s-a născut în 1875 în Arles, Franța, într-o perioadă în care speranța de viață era de aproape 45 de ani. Ea a murit 122 de ani și 164 de zile mai târziu, în 1997, în ciuda unei vieți în care a fumat și a băut Porto).
„În prezent, îmbătrânirea este imuabilă - este vorba despre declinul celulelor, țesuturilor, organelor și sistemelor organice care, în prezent, nu poate fi oprit. Este un produs secundar al funcționării mașinăriei vieții. Singurul mod în care putem sparge acest plafon de sticlă al longevității este dacă încetinim procesul biologic de îmbătrânire”.
Omul de știință dă exemplul bolilor moderne – obezitatea și bolile asociate, care au devenit foarte răspândite. „Obezitatea duce la diabet, boli cardiovasculare, cancer și alte afecțiuni. Colegii mei și cu mine am publicat o lucrare în 2005 care sugerează că aceasta va fi prima generație de copii care va avea o durată de viață mai scurtă decât părinții lor din cauza obezității.
Ca răspuns, știința medicală a creat o gamă largă de tehnologii remarcabile de prelungire a vieții, concepute pentru a trata consecințele obezității, diabetului, bolilor de inimă - medicamente precum statinele, antibiotice și vaccinuri, proceduri chirurgicale, dispozitive pentru detectarea bolilor și tratamente timpurii pentru toate aceste boli. Acestea funcționează. Ele au fost absolut remarcabile”.
„Dacă deschideți corpurile mai în vârstă, veți vedea că există mai multe boli, dintre care oricare ar putea distruge aceste persoane. Iar aceste boli care apar sunt asociate cu procesul de bază al senescenței - îmbătrânirea, îmbătrânirea celulelor, țesuturilor, organelor și sistemelor noastre de organe care este imuabilă”, își continuă omul de știință pledoaria.
„Există motive să fim optimiști că se apropie o a doua revoluție a longevității. Cercetătorii reușesc să încetinească îmbătrânirea biologică la muștele de fructe, viermi, șoareci și primate, oferind umanității o a doua șansă de a modifica cursul supraviețuirii umane. Cu toate acestea, unii cercetători au luat rezultatele și au presupus că, dacă poți dubla sau tripla durata de viață a unui șoarece, poți dubla sau tripla durata de viață a unui om. Nu am nicio îndoială că putem prelungi durata de viață a acestor specii cu durată de viață mai scurtă, dar nu există nicio dovadă că acest lucru se traduce printr-o creștere echivalentă a speranței de viață pentru oameni. Este probabil să ne facă să trăim mai mult? Da. Știm cu cât? Nu”.
„Măsura succesului nu ar trebui să fie prelungirea duratei de viață. Ar trebui să fie prelungirea duratei de sănătate. Este ceva ce putem măsura și este ceva ce ne dorim cu toții. De fapt, aș spune că durata de viață sănătoasă este cel mai prețios bun de pe Pământ, iar noi ne ocupăm de producerea a cât mai mult din ea”, concluzionează Jay Olshansky .